1. Muzeul Victor Babeș din București se redeschide săptămâna viitoare. Invitați la GPS CULTURAL sunt astăzi istoricul Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului București și profesorul universitar doctor Octavian Buda.
2.Discurs Adrian Majuru, la vernisajul expoziției „Trecut-au anii…”, o expoziţie cu 30 de fotografii realizate de Asociaţia Bucureştiul Meu Drag, grupate sub genericul „Bucureștiul ’90 – Bucureștiul 2018″ (13 septembrie 2018, Palatul Suțu).
3.Conferinta de joi cu Radu Paraschivescu-14.06.2018
4.Mahalalele erau în general organizate în jurul bisericilor. La fel s-a întâmplat și cu Biserica Sfântul Dumitru-Poștă, fostă Sfântul Dumitru de Jurământ. Biserica veche a fost pusă în legătură cu Casele Bălăcenilor, pe care atât tradiția, cât și anumite documente, le poziționau în preajma bisericii. Amplasamentul lor exact nu se poate cunoaște cu siguranță, fiind posibil ca, în decusrul timpului, acestea să fi cunoscut diferite înfățișări.
Aceasta inregistrare a fost difuzata la Emisiunea „Cu…minte de weekend” – realizator Andreea Ionescu, rubrica „Istorii pe scurt” – rubrica realizata de Madalina Corina Diaconu, la Radio Romania Cultural.
4.Biserica „Sfântul Gheorghe Vechi” se află în centrul Bucureştiului, la circa 400 m. sud de biserica Sfântul Gheorghe Nou, la începutul Căii Moşilor, fiind înconjurată pe trei părţi de clădiri cu locuinţe şi magazine. Într-un hrisov al Sfântului Martir Constantin Vodă Brâncoveanu, din 25 ianuarie 1695, o găsim pentru prima oară cu titulatura de „Sfântul Gheorghe Vechi”, spre a fi deosebită de ctitoria sa cu acelaşi hram, „Sfântul Gheorghe Nou”.
Aceasta inregistrare a fost difuzata la Emisiunea „Cu…minte de weekend” – realizator Andreea Ionescu, rubrica „Istorii pe scurt” – rubrica realizata de Madalina Corina Diaconu, la Radio Romania Cultural.
5.Multe din hanurile cunoscute aflate în centrul Bucureștiului aveau în mijlocul curții interioare biserici sau mănăstiri; de altfel nu puține au apărut ca anexe ale bisericilor și mănăstirilor, ridicate de egumeni pentru a spori veniturile acestora cum a fost si Mănăstirea lui Ghiorma Banul, numită și a Grecilor. Aceasta biserică mai e cunoscută și sub numele de „Biserica de la Hanul Grecilor” sau „Biserica din hanu greci” datorită hanului pe care călugării greci îl ridicaseră în jurul mănăstirii.
foto: Palatul fostei Societăţi de asigurări Dacia – România, astăzi sediul sucursalei Lipscani a B.C.R.
Aceasta inregistrare a fost difuzata la Emisiunea „Cu…minte de weekend” – realizator Andreea Ionescu, rubrica „Istorii pe scurt” – rubrica realizata de Madalina Corina Diaconu, la Radio Romania Cultural.
6.Mahalaua Baratia
Aceasta inregistrare a fost difuzata la Emisiunea „Cu…minte de weekend” – realizator Andreea Ionescu, rubrica „Istorii pe scurt” – rubrica realizata de Madalina Corina Diaconu, la Radio Romania Cultural.
7.Biserica Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Mare” – a fost construită în secolul XVI și înzestrată și cu un han. Lăcaşul a fost ridicat de Mihai Viteazul. Așezămintele au fost restaurate apoi de Constantin Brâncoveanu în anii 1702 – 1703 pentru ca, mai apoi degradându-se, să fie demolate în anul 1875. Pe locul bisericii a fost pusă, în 1897, piatra de temelie a actualului Palat CEC.
Aceasta inregistrare a fost difuzata la Emisiunea „Cu…minte de weekend” – realizator Andreea Ionescu, rubrica „Istorii pe scurt” – rubrica realizata de Madalina Corina Diaconu, la Radio Romania Cultural.
7. Din fericire pentru epoca de dinaintea marelui foc din 1847, exista o suita de desene ale pictorilor straini in trecere prin oras, desene care – tinand seama de sensibilitatea si talentul artistilor – ne sugereaza cate o imagine din vechii Bucuresti: biserica, manastire sau mahala. O gravura in lemn aparuta intr-un numar din 1854 al revistei L’Illustration ilustreaza perfect aspectul subliniat mai sus. Executata dupa desenul lui Charles Doussault, calator prin Valahia anului 1841, aceasta sugereaza, mai mult decat reprezinta, un colt al mahalalei din jurul bisericii Stelea. Daca biserica si manastirea fusesera construite pe la 1580, mahalaua trebuie sa se fi dezvoltat ulterior, fiind locuita de oameni de rand, cel mult negustori. Un amanunt putin cunoscut: manastirea Stelea a fost o vreme, in secolul al XVII-lea, mitropolia Tarii Romanesti!
Dupa 1847, va fi altceva, cu totul altceva: biserica va fi demolata, iar in jurul rondului care ii va lua locul va fi inaltat un cartier locuit de romani si evrei avuti. (zf.ro /ziarul-de-duminica)
Aceasta inregistrare a fost difuzata la Emisiunea „Cu…minte de weekend” – realizator Andreea Ionescu, rubrica „Istorii pe scurt” – rubrica realizata de Madalina Corina Diaconu, la Radio Romania Cultural.
8. Mahalaua Tabacilor, este una dintre cele mai vechi, deşi prima menţiune documentară datează din secolul XVII. La început se afla cam pe unde este astăzi strada Domniţa Anastasia, în lungul unui pârâu ce se vărsa în Dâmboviţa. Ulterior s-a mutat în partea sud-estică a târgului, tot pe lângă Dâmboviţa, însă de data aceasta în dreapta cursului de apă;
Aceasta inregistrare a fost difuzata la Emisiunea „Cu…minte de weekend” – realizator Andreea Ionescu, rubrica „Istorii pe scurt” – rubrica realizata de Madalina Corina Diaconu, la Radio Romania Cultural.
9. Numită și Mahalaua Calicilor sau Calicească, oamenii de aici erau robi și locuiau în bordeie lugubre (case mici aruncate în mijlocul unor curți mari, cu sau fără garduri; câteva dintre ele având doar acoperișul sau două-trei ferestre mici deasupra pământului) sau în colibe mici cârpite cu tinichea.
În București, toți cei care erau înregistrați ca fiind „calici” – oameni cu handicap, orbi, ciungi, betegi, nicidecum persoane zgârcite , primeau câte un ban în fiecare zi, sumă venită de la Visterie, și erau apărați atunci când alții încercau să le pătrundă în case.
Aceasta inregistrare a fost difuzata la Emisiunea „Cu…minte de weekend” – realizator Andreea Ionescu, rubrica „Istorii pe scurt” – rubrica realizata de Madalina Corina Diaconu, la Radio Romania Cultural.
10. Cele mai vechi mahalale au apărut în timpul voievodului Mihai Viteazul, formate în jurul bisericilor şi mănăstirilor, deoarece biserica reprezenta pentru oraşul medieval tradiţional centrul polarizator al comunităţii respective.
Un izvor străin menţionează că, în vremea lui Alexandru Ipsilanti, oraşul era împărţit în 67 de mahalale.
În ceea ce priveşte numărul caselor aflate în cuprinsul altor mahalale, unele apărute ceva mai târziu, datele indică pentru Mahalaua Sf. Ecaterina – 93 de case in sec. XVII
Aceasta inregistrare a fost difuzata la Emisiunea „Cu…minte de weekend” – realizator Andreea Ionescu, rubrica „Istorii pe scurt” – rubrica realizata de Madalina Corina Diaconu, la Radio Romania Cultural.
11. Ce este mahalaua? De unde provine acest termen si cit de vechi este pentru orasul Bucuresti?
Mahalalele sunt mai puțin întâlnite în America de Nord, Europa și Rusia, mult mai reprezentative pentru aceste așezări fiind continentul sud-american, Africa, Orientul Apropiat și Mijlociu, India, China, Oceania și Groenlanda.
Pentru orasul Bucuresti, istoricul dr. Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului Bucuresti ne va explica provenienta si vechimea termenului de mahala, dupa care, in fiecare duminica, vom continua sa prezentam o mahala a Bucurestiului din secolul 17 pina in secolul 19.
Aceasta inregistrare a fost difuzata la Emisiunea „Cu…minte de weekend” – realizator Andreea Ionescu, rubrica „Istorii pe scurt” – rubrica realizata de Madalina Corina Diaconu, la Radio Romania Cultural.
12. Biserica Scaune din vechea mahala bucuresteana a macelarilor si sapunarilor.
Biserica Scaune este situata in centrul Capitalei, la intersectia strazilor Dimitrie Bolintineanu, Slanic si Scaune, in spatele Spitalului Coltea. Dupa 1939, prin straduinta preotului Gheorghe Prejneanu, cu sprijinul Comisiei Monunemtelor Istorice, prin arhitectul Stefan Bals, au fost facute importante reparatii: s-au deschis arcadele pridvorului, s-a refacut acoperisul cu olane, apoi, in 1944, s-a degajat biserica imprejur, nivelul terenului fiind mai ridicat cu circa 1 m.
Aceasta inregistrare a fost difuzata la Emisiunea „Cu…minte de weekend” – realizator Andreea Ionescu, rubrica „Istorii pe scurt” – rubrica realizata de Madalina Corina Diaconu, la Radio Romania Cultural.
13. „A fost cindva o mahala. Se numea mahalaua Targului si inconjura pe la nord si est Curtea Domneasca. Ea s-a schimbat foarte mult in ultimii 500 de ani. Numita sute de ani Targul din Nauntrul orasului dar si Targul de Sus al negustorimii bogate, aceasta mahala a comertului si negustoriilor de tot felul a fost de la bun inceput punctul de atractie a celor mai puternice investitii.”
foto:
– Primirea printului de coburg in București – 1789 – Curtea Domneasca noua
Aceasta inregistrare a fost difuzata la Emisiunea „Cu…minte de weekend” – realizator Andreea Ionescu, rubrica „Istorii pe scurt” – rubrica realizata de Madalina Corina Diaconu, la Radio Romania Cultural.
14. „Cel mai mare ecou in istoria Bucurestilor il are Ulita Mare sau Lipscani. Era cel mai mare vad comercial al orasului, locul unde timp de secole s-a facut negustorie, sufletul si viata orasului. Lipscanii, strada care incepea in Piata Sf. Gheorghe si se infigea in Podul Mogosoaiei, are o atestare documentara intr-un hrisov din 1589, dar despre hanurile si negustorii care o populau vom afla din documentele secolului XVII.
Unul dintre marile hanuri ale orasului, in secolul XVII, Hanul Serban Voda, era pe Lipscani, pe locul unde, in 1880, avea sa se ridice cladirea actuala a Bancii Nationale.” (romanialibera.ro)
foto: Hanul Serban Voda la 1880 si Hanul Serban Voda vezut din intersectia dintre Strazile Lipscani si Smardan
Aceasta inregistrare a fost difuzata la Emisiunea „Cu…minte de weekend” – realizator Andreea Ionescu, rubrica „Istorii pe scurt” – rubrica realizata de Madalina Corina Diaconu, la Radio Romania Cultural.
15. Mahalaua Selari
Aceasta inregistrare a fost difuzata la Emisiunea „Cu…minte de weekend” – realizator Andreea Ionescu, rubrica „Istorii pe scurt” – rubrica realizata de Madalina Corina Diaconu, la Radio Romania Cultural.
16. Mahalaua Bisericilor Grecilor plină de „prăvălii”.Deşi, dimensiunile mahalalei erau mult reduse, această zonă era încărcată de magazine. În anul 1723, uliţa cea mare care conducea spre Hanul lui Şerban-Vodă era situată, în mare parte, în Mahalaua Bisericii Grecilor.
foto: litografie de Denis August Marie Raffet, 1837
Aceasta inregistrare a fost difuzata la Emisiunea „Cu…minte de weekend” – realizator Andreea Ionescu, rubrica „Istorii pe scurt” – rubrica realizata de Madalina Corina Diaconu, la Radio Romania Cultural.
Aceasta inregistrare a fost difuzata la Emisiunea „Cu…minte de weekend” – realizator Andreea Ionescu, rubrica „Istorii pe scurt” – rubrica realizata de Madalina Corina Diaconu, la Radio Romania Cultural.
18. Biserica Doamnei nu a scăpat nici ea de efectele calamităţilor naturale, fiind avariată, rând pe rând, la cutremurele din 1802, 1827, 1829 şi 1838. Pe la jumătatea secolului al XIX-lea, „biserica avea numai turnul-clopotniţă, poate acela originar după forma şi tăietura materialului, din turla Pantocrator fiind vizibilă doar baza, învelită în tablă”. Restaurarea a fost realizată în 1868, turnul-clopotniţă fiind dărâmat şi înlocuit cu unul din lemn şi tablă. O nouă renovare are loc în 1906, iar în 1915 biserica este declarată monument istoric printr-un decret al regelui Ferdinand. În interiorul lăcaşului de cult este pictată o icoană care o înfăţişează pe Maica Domnului în vestmânt negru, despre care se spune că este făcătoare de minuni.Aceasta inregistrare a fost difuzata la Emisiunea „Cu…minte de weekend” – realizator Andreea Ionescu, rubrica „Istorii pe scurt” – rubrica realizata de Madalina Corina Diaconu, la Radio Romania Cultural.
19. In perioada domniei lui Ipsilanti, aflăm de la Ionnescu Gion, că în Bucureşti existau 67 mahalale. Cu timpul numărul acestora a crescut iar la sfârşitul secolului al XVIII-lea numărul mahalalelor era cuprins între 82 şi 92 de astfel de unităţi „administrative”. Astfel, în toată istoria capitalei, mahalalele s-au înscris în cea mai amplă diversitate tipologică. De la mahalale ale boierilor sau ale săracilor, până la mahalale ocupate aproape în întregime de persoane ce practicau o anumită meserie sau etnice.Aceasta inregistrare a fost difuzata la Emisiunea „Cu…minte de weekend” – realizator Andreea Ionescu, rubrica „Istorii pe scurt” – rubrica realizata de Madalina Corina Diaconu, la Radio Romania Cultural.
20. Biserica Crețulescu, considerată unul din cele mai valoroase monumente de arhitectură ale orașului de la sfârșitul perioadei brâncovenești, a fost ridicată în anii 1720 -1722 prin grija marelui logofăt Iordache Crețulescu și a soției sale Safta, una din fiicele domnitorului Constantin Brâncoveanu.
Marele logofăt a construit în vecinătatea bisericii și un han, nu numai pentru că așa se obișnuia în aceea vreme, dar și pentru faptul că aici se afla, pe atunci, bariera de nord a orașului, pe „ulița cea mare” sau „Podul Mogoșoaiei”, în locul numit pe atunci „Puțul cu zale”.
Aceasta inregistrare a fost difuzata la Emisiunea „Cu…minte de weekend” – realizator Andreea Ionescu, rubrica „Istorii pe scurt” – rubrica realizata de Madalina Corina Diaconu, la Radio Romania Cultural.
21. Asezarea in teren a ulitelor si Podurilor din Bucurestiul anilor 1789-1791 era o adevarata retea de paianjen, multe dintre ele existand si astazi cu alte denumiri sau chiar cu cele vechi dupa cum erau cunoscute de stramosi nostri.
un exemplu: Podul de pamant*, cu aproximatie actualele strazi: Domniţa Anastasia,bulevardul Elisabeta dintre strada Ion Brezoianu (inclusiv) si piata Mihail Kogalniceanu, urmand in lung Calea Plevnei. (dinistoriabucurestiului.wordpress.com)
Aceasta inregistrare a fost difuzata la Emisiunea „Cu…minte de weekend” – realizator Andreea Ionescu, rubrica „Istorii pe scurt” – rubrica realizata de Madalina Corina Diaconu, la Radio Romania Cultural.
22. Primele stiri privitoare la existenta unui locas de cult pe locul bisericii Alba de azi, dateaza de la inceputul secolului al XVIII-lea,
Aceasta inregistrare a fost difuzata la Emisiunea „Cu…minte de weekend” – realizator Andreea Ionescu, rubrica „Istorii pe scurt” – rubrica realizata de Madalina Corina Diaconu, la Radio Romania Cultural.
23. Traditia ne spune ca in trecut a existat o biserica din lemn a unui schit de maici, cu Hramul Cuvioasa Paraschiva, asezat intre albia cea mare a Dambovitei si firul de apa ce trecea prin spate, spre morile Manastirii Radu-Voda, aflate la circa 500 de metri distanta. Prima atestare cunoscuta este din anul 1642(?) de cand dateaza o insemnare iscalita de preotul Bunea, pe o carte de rugaciuni scrisa in slavoneste. Un „Bunea erei” este trecut intr-unul din pomelnicele lacasului. Unele documente ale bisericii mentioneaza ca aceasta ar fi avut si Hramurile sfantului Nicolae si sfanta Filofteia. (parohia-apostol.ro)
foto: biserica Apostol si Caramidarii de jos
Aceasta inregistrare a fost difuzata la Emisiunea „Cu…minte de weekend” – realizator Andreea Ionescu, rubrica „Istorii pe scurt” – rubrica realizata de Madalina Corina Diaconu, la Radio Romania Cultural.
24. Mănăstirea Radu Vodă cu hramurile Sfânta Treime și Sfântul Ierarh Nectarie al Eghinei, a fost ctitorită de voievodul Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577) şi doamna sa, Ecaterina, pentru a mulţumi lui Dumnezeu că i-a dăruit victoria în lupta pe care a dat-o pe aceste locuri împotriva lui Vintilă-Vornicul şi Dumbravă-Vornicul. Vodă a ridicat-o cu gândul de a fi Mitropolia Capitalei.
Aceasta inregistrare a fost difuzata la Emisiunea „Cu…minte de weekend” – realizator Andreea Ionescu, rubrica „Istorii pe scurt” – rubrica realizata de Madalina Corina Diaconu, la Radio Romania Cultural.
25. Biserica Sfintii Imparati se afla asezata pe Calea Plevnei, la intersectia cu Strada Sfantul Constantin, nu departe de Piata Mihail Kogalniceanu. Situata in mahalaua care odinioara ii purta numele, „era biserica fostei livezi domnesti – Livedea Gospod, de dincolo de fostul lac al lui „Dura negutatorul” – Cismigiul de azi – ridicata din temelie, pe semne pe locul alteia mai vechi de a carei existenta nu mai avem nici o marturie si avea pe acele vremuri chilii inconjuratoare, azi daramate”. (crestinortodox.ro)
foto: Biserica Sfintii Imparati si Biserica Mihai Voda
Aceasta inregistrare a fost difuzata la Emisiunea „Cu…minte de weekend” – realizator Andreea Ionescu, rubrica „Istorii pe scurt” – rubrica realizata de Madalina Corina Diaconu, la Radio Romania Cultural.
26.Biserica Sfanta Vineri Herasca, simbolul Bucurestiului, a fost una dintre cele mai frumoase Biserici ale Capitalei. Biserica Sfanta Vineri Herasca a fost renumita prin prezenta in acest lacas a icoanei facatoare de minuni a Sfintei Parascheva, denumita de popor Sfanta Vineri, la care veneau sa se roage credinciosi din locuri indepartate. Locasul de cult era considerat o oaza de liniste si curatire sufleteasca pentru bucuresteni, un loc de popas si rugaciune pentru vizitatori. Insa din iunie 1987, Biserica Sfanta Vineri Herasca a incetat sa mai existe pe harta spirituala a Bucurestiului. Lucrarile de constructie ale noii Biserici Sfanta Vineri din Bucuresti sun in plina desfasurare. Noua biserica este inaltata la 150 de metri de fostul lacas. Piatra de temelie a noii biserici a fost pusa in martie 2008l. Cand va fi gata, noua biserica Sfanta Vineri Herasca va arata la fel ca cea daramata din ordinul lui Nicolae Ceausescu, avand aceleasi dimensiuni. (crestinortodox.ro)
foto: Biserica Sfintii Imparati si Biserica Mihai Voda
Aceasta inregistrare a fost difuzata la Emisiunea „Cu…minte de weekend” – realizator Andreea Ionescu, rubrica „Istorii pe scurt” – rubrica realizata de Madalina Corina Diaconu, la Radio Romania Cultural.
27. Undeva la sfârşitul secolului al XVII-lea, Brâncoveanu a început să împartă bucăţi de pământ unor boieri care, uşor-uşor, şi-au ridicat case acolo. Printre cei care şi-au construit case se aflau şi cei din familia Dudescu, boieri care deţineau la acea vreme unele dintre cele mai frumoase.
Aceasta inregistrare a fost difuzata la Emisiunea „Cu…minte de weekend” – realizator Andreea Ionescu, rubrica „Istorii pe scurt” – rubrica realizata de Madalina Corina Diaconu, la Radio Romania Cultural.
28. Această înregistrare a fost difuzată la emisiunea „Cu…minte de weekend”, realizator Mihai Ivașcu, la Radio România Cultural, interlocutor Adrian Majuru.
29.La intersecţia Căii Văcăreşti cu Str. Căuzaşi, acolo unde în prezent se află 
Bl. A4, a existat până în anul 1986 Biserica Sf. Nicolae Jitniţa. O parte din elementele de decor ale vechii biserici (pisania, spartă dinnefericire în timpul transportului, ancadramente de ferestre şi uşi, masa din altar) au fost depozitate în Muzeul din curtea Bisericii Stavropoleos iar alte obiecte preţioase (catapeteasma, cărţi, icoane) au fost dăruite Mănăstirii Căldăruşani sau altor biserici nevoiaşe.
Aceasta inregistrare a fost difuzata la Emisiunea „Cu…minte de weekend” – realizator Andreea Ionescu, rubrica „Istorii pe scurt” – rubrica realizata de Madalina Corina Diaconu, la Radio Romania Cultural.
30.”După cum o atestă vechi documente istorice, capitala ţării noastre a fost
împărţită iniţial în mari subdiviziuni numite plăşi, dar aceasta
se întâmpla la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul celui de al XVIII-lea. Mai înainte se folosea termenul de enorii, menţionat în acte de la jumătatea secolului al XVI-lea şi care se referă la împărţirea oraşului după biserici, respectiv după enoriaşii bisericilor respective.” (amosnews.ro). Termenul de mahala rămâne însă cel mai folosit.
foto: Biserica Olteni și Sf. Ion Nou
31. Asezată în vatra veche a Bucureştilor, biserica Răzvan se înalţă pe strada 
apărută cu mult timp după ea şi căreia i-a dat numele, strada Biserica Răzvan, stradă ce leagă Calea Moşilor de strada Cavafii Vechi. În „Calendaru Anticu” din 1875, Bucureşti, se spune că „are o vechime de 278 de ani, fiind zidită de Ştefan al II-lea, Răzvan Voevodu, domnul Moldovei„, în semn de înfrăţire a românilor din ţările surori. Aşadar, aceasta s-a petrecut pe la 1597. (biserica-razvan.ro)
32. Biserica cu Sfinți este situată în București, pe Calea Moşilor, în apropierea Pieţei Rosetti, pe locul unde se afla un sfânt lăcaş din lemn. Din vechea pictură, care a fost făcută după canoanele bisericii răsăritene, nu se mai păstrează însă decât foarte puţin, deoarece nu a fost restaurată la timp. Întrucât enoriaşii nu înţelegeau aceste denumiri, i-au zis Biserica cu Sfinţi, şi aşa este cunoscută şi în prezent.
33. Bucureștiul se dezvoltă din punct de vedere economic; se remarcă creșterea 
numărului meșteșugarilor, ce formau mai multe bresle (ale croitorilor, cizmarilor, cavafilor, cojocarilor, pânzarilor, șalvaragiilor, zăbunarilor ș.a). Odată cu acestea continuă modernizarea orașului.
34. Cetatea Bucureşti sau Cetatea Dâmboviţei a fost construită de Vlad Ţepeş
, între anii 1458 şi 1459. Ea constituie nucleul viitorului palat voievodal, care, în faza iniţială, îi va reproduce conturul exterior. Era alcătuit dintr-un parter cu plan dreptunghiular, desfăşurat în jurul unei curţi şi dintr-un subsol de aceeaşi formă. A fost distrus, parţial, în 1470, în urma unui asediu. La sosirea pe tron, Constantin Brâncoveanu dobândea un edificiu deja impunător. Aceasta nu l-a oprit pe domn să-i desăvârşească aspectul. Cercetările arheologice au descoperit zidurile de incintă ridicate de domnitor, construite din cărămidă, care înconjurau curtea, în mijlocul hanului lui Manuc, zid care a fost descoperit recent şi pe strada Gabroveni.
35. Interviu Radio Guerrilla Adrian Majuru, Manager Muzeul Municipiului Bucuresti
35. Ce pot afla elevii în 2019 despre despre Unirea din 24 ianuarie 1859?
Muzeul Municipiului Bucureşti este una din instituţiile cu cea mai dinamică activitate din ţară, inclusiv în privinta proiectelor educaţionale. Aici copiii pot învăţa istoria de la specialişti prin metode interactive şi pot intra în case devenite obiective turistice, case construite chiar înainte de 1859. Să-l ascultam pe istoricul Adrian Majuru, profesor la rândul său, directorul acestei importante instituţii muzeale vorbind despre obiectivele turistice care au legatura cu Unirea de la 1859 şi despre proiectele pe care MMB le desfăşoară pentru elevi la 160 de ani de la unirea Ţării Românesti cu Moldova.
Un interviu acordat în 24 ianuarie 2019 pentru emisiunea IClasa, realizator Mirela Nicolae.
36. BucureștiFM – Interviu acordat de inițiatorul seriei „Idei în Agora”, dl Sorin Antohi. Despre dialogurile care s-au desfășurat până acum și proiectele de viitor care vor culmina cu un Festival al Ideilor.
37. Interviu acordat de Adrian Majuru emisiunii „In prim-plan, Romania” – Radio Romania International, realizator Valentin Țigău, difuzat duminică 24.03.2019.
37. Sandu Florea la Palatul Sutu.
38. Interviu acordat de Elena Olariu, director adjunct Secția Artă a Muzeului Municipiului București, postului Radio Vocea Speranței, despre Pinacoteca Muzeului Municipiului București.
39. Interviu acordat Radio Vocea Sperantei de Alina Streinu, muzeograf in cadrul Muzeului Municipiului București, despre Muzeul Dr. George Severeanu.
40. Interviu acordat de Greta Șuteu, muzeograf, postului de Radio Vocea Speranței, despre Muzeul Theodor Aman.
41. Interviu acordat Radio Vocea Speranței de Theodor Ignat, seful Biroului Arheologie al Muzeului Municipiului București, despre rezultatele recentelor cercetări pe teren.
42. Silvia Zamfir, coordonatoarea Secției de Antropologie a Muzeului Municipiului București, a prezentat la Radio Vocea Speranței Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici, subliniind importanța acestei instituții pentru patrimoniul Capitalei.
43. Audio Stork Angelica Iacob
44. Interviu Art Safari-Ioana Spiridon
45. Interviu acordat de Angelica Iacob postului de Radio Vocea Speranței despre Muzeul Macovei
46. INTERVIU ALINA STREINU MATINAL 02.07.2020
47. Interviu Muzeul Victor Babes
48. Matinal 29-10-2020 Interviu Eliana Radu
49. Matinal 30-07-2020 INTERVIU ANDREEA MANICEANU
50. Muzeul varstelor – Andreea Maniceanu
51. Radio Vocea Sperantei- Interviu Elisabeta Petrescu
52. Radio Vocea Sperantei- Interviu Felicia Raetzky – C Medrea
53. Radio Vocea Sperantei- Interviu Elena Olariu – Carol Popp de Szathmari
54. Radio Vocea Sperantei- Interviu Angelica Iacob – Noaptea Alba a Galeriilor