DESPRE MUZEUL MUNICIPIULUI BUCURESTI

Muzeul Municipiului Bucureşti. Scurt istoric

 

Muzeul Comunal Bucureşti a fost înfiinţat la sfârşitul lunii iunie a anului 1921, printr-o Hotărâre a Consiliului Comunal Bucureşti, la propunerea primarului Gh. Gheorghian, însă lipsa patrimoniului cultural a împiedicat punerea în aplicare a acestei hotărâri. Ulterior Primăria a început să organizeze prin Direcţia Culturală identificarea şi strângerea colecţiilor precum şi căutarea unui sediu, activitate care s-a intensificat abia după anul 1926. Donaţia lui D. Rosetti din luna iulie 1929 a constituit nucleul de bază al secţiei preistorice. La data de 31 iulie 1929, muzeului i-a fost atribuit un spaţiu în imobilul din calea Moşilor nr. 115, la intersecţia cu b-dul. Carol I, clădire care în prezent nu mai există, unde a fost organizată o expoziţie cu materiale rezultate din cercetările arheologice.

În luna februarie 1930 Consiliul Comunal a aprobat funcţionarea muzeului în Casa Moruzi, situată pe calea Victoriei nr. 117, cunoscută şi sub numele de „Casa cu lanţuri” - monument istoric construit la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi demolat în anul 1941.

Inaugurarea propriu-zisă a instituţiei muzeale a avut loc pe data de 22 noiembrie 1931, în prezența primului ministru Nicolae Iorga, a primarului general Dem I. Dobrescu, a foştilor primari Matei Gh. Corbescu şi Emil Petrescu, precum şi a primului director al Muzeului, cunoscutul colecţionar dr. George Severeanu. În Casa Moruzi au fost organizate expoziţiile de arheologie preistorică, istorie, numismatică şi medalistică. Fondul numismatic cuprindea aproximativ 4000 de monede antice şi medievale şi a fost alcătuit în mare parte din colecţia numismatică personală a doctorului G. Severeanu şi din donaţia lui Romulus P. Voinescu. Dr. George Severeanu a fost director al Muzeului Municipal în perioada 24 martie 1931 - august 1938, sub îndrumarea căruia muzeul a cunoscut o considerabilă dezvoltare. Patrimoniul cultural muzeal a crescut ca urmare a cercetărilor arheologice, donaţiilor şi achiziţiilor. În urma avariilor suferite de clădire la cutremurul din toamna anului 1940, muzeul a fost închis, colecţiile fiind mutate în imobilele de la numerele 34 şi 47 din strada Ştirbei Vodă.

În anul 1942, Primăria oraşului Bucureşti a achiziţionat pentru muzeu imobilul din calea Victoriei, nr. 151 (Casa Filipescu-Cesianu), unde a fost depozitat întregul patrimoniu cultural. În prezent, clădirea a fost consolidată şi urmează a fi deschisă ca muzeu. Consecinţele războiului au fost resimţite din plin, Casa Filipescu-Cesianu fiind rechiziţionată în vederea organizării unui spital, iar colecţiile împachetate şi mutate în câteva camere. Piesele considerate la acel moment ca fiind cele mai valoroase au fost evacuate în anul 1944 şi transportate în com. Rasnic, jud. Dolj, unde au rămas până în luna octombrie 1948. Între anii 1948-1950 muzeul a fost mutat temporar în spaţiile Muzeului Naţional de Artă şi Arheologie din şos. Kiseleff nr. 3, după care a revenit în Casa Filipescu-Cesianu, unde a funcţionat fără a fi deschis pentru public în vederea reorganizării colecţiilor.

La 5 mai 1956, Muzeul de Arheologie şi Istorie a Bucureştilor îşi schimbă numele în Muzeul de Istorie a Oraşului Bucureşti. În acelaşi an, la 14 iunie s-a deschis „Expoziţia numismatică” din b-dul. Ana Ipătescu nr. 21, la primul etaj al clădirii care adăpostea Muzeul Ştiinţelor Experimentale. Din 6 noiembrie 1956, Colecţia „Maria şi dr. George Severeanu” a devenit vizitabilă în casa din fosta stradă I.C. Frimu nr. 26, în care locuise familia donatorilor.

În 10 decembrie 1956 muzeului îi este atribuit Palatul Suţu (actualul sediu administrativ al instituţiei, care în prezent găzduieşte şi expoziţia permanentă  Timpul Oraşului), iar cu ocazia centenarului Unirii Moldovei cu Ţara Românească, la 23 ianuarie 1959, îşi deschide porţile în noua clădire. În acel moment expoziţia permanentă avea la dispoziţie 14 săli, a căror organizare respecta cronologia şi succesiunea evenimentelor istorice ale oraşului. Palatul Suţu este una dintre cele mai vechi reşedinţe aristocratice din Bucureşti şi unul dintre puţinele imobile care au rămas nemodificate de mai bine de 150 de ani. A fost construit de Costache Suţu după planurile arhitecţilor Conrad Schwink şi Johann Veit între anii 1833-1835.

În urma unificării secţiilor de istorie şi artă din anul 1984, ia naştere Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti.

În 21 octombrie 1999, printr-o Hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, instituţia şi-a recăpătat numele de la întemeiere, Muzeul Municipiului Bucureşti.