Interviu cu Prof. Dr. Octavian Buda – Titularul Catedrei de Istoria Medicinei din cadrul UMF „Carol Davila”
Muzeul Victor Babeș pune în valoare realizări mondiale ale medicinei românești
Ce înseamnă pentru dumneavoastră realizarea unui proiect muzeal în cooperare cu istorici și lumea medicală?
Octavian Buda: În marile orașe ale lumii occidentale – precum Londra, Paris, Viena – există muzee specializate de istoria medicinei. Ele sunt relaționate cu problema această amplă, a istoriei și științei. Aceste muzee specializate înfățișează mai întâi de toate felul în care apare o descoperire, științifică sau din medicină, și felul în care aceste descoperiri își exercită rolul direct asupra însăși evoluției umanității. Din acest punct de vedere, ideea unui muzeu dedicat istoriei medicinei văzută din perspectiva descoperirilor din lumea medicinei, cu prezentarea aportului medicinei românești, este un lucru important, binevenit, și este legat de însăși identitatea noastră ca națiune și de felul în care s-a dezvoltat societatea românească. Mai ales, începând cu prima jumătate a secolului XIX și continuând cu înființarea Școlii Naționale de Medicină și Farmacie de către Carol Davila, în 1857, și apoi a Facultății de Medicină, iată, acum exact 150 de ani, în 1869.
Cât de relevante au apreciat colegii dumneavoastră că sunt cele două expoziții de fotografie outdoor realizate în premieră de MMB și dedicate celor 100 de ani de medicină românească?
O.B.: Această expoziție outdoor a fost organizată în două locuri cheie legate de istoria medicinei românești și a farmaciei. În primul rând, locația Universității de Medicină și Farmacie din București „Carol Davila”. Și, evident, clădirea emblematică de pe bulevardul Eroilor Sanitari, Palatul Facultății de medicină, o clădire construită în stil neoclasic de arhitectul elvețian Louis Blanc. Ei bine, aceste expoziții pe de o parte creionează o istorie instituțională a medicinei de la noi, pe de altă parte configurează portretele marilor personalități din istoria medicinei românești. Evident, lucrarea i-a impresionat pe profesori, pe studenți. În orice caz avem, prin aceste expoziții, o măsură a valorii școlii românești de medicină în plan european. Atât colegii, cât și studenții au apreciat expozițiile la superlativ, pentru că în clipa în care intri în aceste clădiri, după ce vezi expuse afară aceste repere remarcabile ale istoriei noastre urbane, nu poți să nu fii impresionat.
Reabilitarea, restaurarea și redarea către comunitate a Muzeului Victor Babeș sunt etape care au fost primite cu brațele deschise nu numai de publicul larg, ci și de lumea medicală. Cartea de onoare a Muzeului conține cuvintele frumoase și aprecierile vizitatorilor. Cât de important este, în opinia dumneavoastră, acest muzeu pentru București?
O.B.: Victor Babeș și George Emil Palade sunt, în aria medicinei românești, poate cele mai cunoscute personalități în plan internațional. Reperele noastre, în acest domeniu, sunt deosebit de importante pentru că arată, dacă vreți, cel puțin la sfârșitul secolului al XIX-lea, valoarea școlii românești de medicină în context european. Victor Babeș este legat de dezvoltarea bacteriologiei pe plan internațional, dar și de schimbarea paradigmei modului de înțelegere a bolilor infecțioase. Victor Babeș este pe primul plan al cercetătorilor care explică, în fond, originea bolilor infecțioase și a marilor epidemii care au schimbat dramatic soarta omenirii. În mod particular, Victor Babeș este unul dintre savanții care au avut șansa absolut unică de a-l cunoaște, poate pe cel mai mare savant al vremii sale – chimistul și fondatorul microbiologiei moderne, Louis Pasteur, în institutul căruia a lucrat. Ei bine, Institutul Pasteur de la Paris reprezintă un reper muzeal internațional extrem de important în ceea ce privește istoria științei. Vechea clădire a institutului Pasteur este astăzi un loc istoric în care sunt expuse lucruri care țin atât de viața savantului francez, cât și de felul în care s-a dezvoltat microbiologia în a doua jumătate a secolului XIX și unde protagonist a fost și Victor Babeș care, în 1885, împreună cu anatomo-patologul Victor André Cornil publica la Paris, un prim Tratat de bacteriologie medicală. Mi se pare absolut legitim ca la noi să apară, să se modernizeze, și să fie pus în valoare un muzeu Victor Babeș, conceput întâi de toate ca un muzeu de istorie a științei, în mod particular a științei românești, și în care, marii savanți cu care el a interacționat, precum Louis Pasteur, Robert Koch, Rudolf Virchow și lista poate să continue, să fie prezentaţi publicului larg. Mi-aș permite să fac o comparație cu muzeul de istorie a științei și tehnicii care există la noi, Muzeul Dimitrie Leonida. În domeniul acesta, al științelor bio-medicale, cred că acest muzeu Victor Babeș poate fi comparabil cu muzeul mai înainte amintit și care se află, după cum se știe, în Parcul Carol.
Cum apreciați susținerea colegilor medici și farmaciști care au decis să participe aici cu obiecte relevante prezentate publicului în cadrul unei expoziții tematice?
O.B.: Muzeele din rețeaua Muzeului de Istorie a Municipiului București ne-au oferit, de-a lungul timpului, multe surprize, în sensul cel mai plăcut. O astfel de structură muzeală are în primul rând o expoziție permanentă, formată din reperele evoluției și afirmării pe plan internațional în domeniul istoriei medicinei ale lui Victor Babeș, dar și expoziții cu caracter temporar, care sunt legate de istoria medicinei, istoria farmaciei, de prezențe românești mai mult sau mai puțin cunoscute. Muzeul acesta, Victor Babeș, beneficiază în primul rând de implicarea Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, în mod particular de prezența Catedrei de Istoria Medicinei, apoi de aportul Facultății de Farmacie, și nu în ultimul rând, de contribuția Institutului de Anatomie Patologică Victor Babeș, care se află, după cum se știe, în clădirea emblematică, creată, fondată de însuși Babeș la sfârșitul secolului XIX. Ei bine, avem toate aceste repere instituționale importante, care susțin acest proiect muzeal, pe care eu îl văd în primul rând ca pe un reper al afirmării prezenței românești în plan european. În acest concert al savanților care au făcut mari descoperiri, iată că și românii au avut personalități importante precum au fost cele pe care le-am amintit, la care aș mai putea adăuga nume precum Thoma Ionescu, Gheorghe Marinescu, Ion Cantacuzino, Nicolae Paulescu, și lista evident că poate să continue.
Cum vedeți dezvoltarea în viitor a Muzeului Victor Babeș?
O.B.: Muzeul Victor Babeș este ca un fel de muzeu soră a muzeului Pasteur de la Paris. Sunt convins că în tot acest efort de modernizare și de reamenajare al acestuia, vom avea în muzeul de la Paris suficiente repere, pentru ca și Bucureștiul să aibă un muzeu similar. Ar mai fi de amintit și o structură muzeală remarcabilă care există la Berlin, este vorba despre muzeul Universității Charité – Universitätsmedizin în care, atât personalități precum Rudolf Virchow și Robert Koch, cât și evoluția bacteriologiei din Germania sunt prezentate publicului larg. Dacă acest Muzeu Victor Babeș se va remarca prin aceste elemente care definesc ideea unui muzeu de istoria științei și a medicinei românești în particular, cred că Bucureștiul va avea un reper muzeal important. Și chiar poate puțin diferit de muzeele clasice, precum cele de artă, care desigur că există în Capitală. Dar un muzeu de istoria științei care, la fel ca și Muzeul Leonida, să acopere această zonă de creație românească în plan universal al științei, cred că este absolut esențial în spaţiul de la noi.
Interviu realizat de Simona Popescu