Concertele organizate în fiecare miercuri de Fundația ACCUMM se reiau începând cu data de 3 octombrie. Devenite reper pentru cultura bucureșteană, ele au împlinit 20 de ani de când se oferă publicului, purtând cu ele armonii și destine. În interviul acordat, Verona MAIER, Președinte al Fundației ACCUMM, ne dezvăluie nu cheia succesului pentru umplerea sălilor de spectatori, ceea ce este o realitate, ci cheia succesului către inima oamenilor care vin să asculte muzică ori să participe la diferite alte evenimente, în spațiul magic oferit de Palatul Suțu.
Vă propun să începem interviul cu un omagiu adus lui Iosif Sava.
Această stagiune poartă numele unui mare cărturar. Eu așa l-aș numi pe Iosif Sava, o personalitate enciclopedică a cărei dispariție a coincis nedorit cu începerea activității Fundației ACCUMM. La momentul acela, ni s-a părut că acest patronaj al unei personalități care a însemnat enorm în educația și formarea, nu numai a publicului și gustului, ci și în structurarea gândirii asupra artei în general, este foarte importantă. Am pus sub acest frontispiciu o stagiune care înseamnă același lucru: educație, punerea în valoare a oamenilor tineri în compania celor mai puțini tineri, încearcă să facă din muzică un limbaj nu numai familiar, dar și unul dorit de către cei care pot înțelege, cu această ocazie, a stagiunii, că nu pot trăi fără muzică.
Și încearcă acest lucru de 20 de ani. Are de fiecare dată succes. Cum vi-l explicați?
Am împlinit 20 de ani în 2018. Este o „întreprindere” de succes și o explic printr-o foarte încăpățânată continuitate. 20 de ani de evenimente, miercuri de miercuri, aștern în cele din urmă în conștiința comunității bucureștene un model de care nu se mai poate face abstracție. Adică, el există!
Cum a evoluat existența concertelor de miercuri în cei 20 de ani de la debut? 
A evoluat foarte interesant. Acest succes „de miercuri, de miercuri”, are ca precursor un tip de manifestare care se petrecea uneori, la început, cu 10, 12, 15, 20 de oameni în sală. Așa am început.
Doar că încăpățânarea de foarte bună calitate a soțului meu, plecat, din păcate dintre noi, vorbesc despre cineastul și scriitorul Petru Maier-Bianu, cel care a inițiat acest proiect, a făcut ca, în ciuda acelor puțini spectatori, să continuăm să facem miercuri de miercuri, până când această tenacitate a dat roade. S-a adăugat o multitudine de relații în lumea muzicală, și nu numai, pentru că e important să spunem că nu se petrec doar concerte, ci și alte tipuri de manifestări. Există, în acest spațiu neconvențional, proiecții de film, spectacole de teatru, lansări de carte, vernisaje de artă plastică. Există, deci, mai multe tipuri de activități. Tenacitatea lui, combinată cu o multitudine de relații în lumea artiștilor, grație personalității lui și grație foarte numeroșilor mei prieteni muzicieni a produs, în cele din urmă, stagiunea despre care dumneavoastră ați spus că o putem numi de succes.
Putem vorbi și despre o selectare, o profundă cumpănire asupra listei invitaților, interpreților pe care îi invitați să susțină aici concerte?
Da, așa este. Este apanajul unui om mai liber poate decât o instituție, chiar dacă eu am senzația că această stagiune a devenit o mică instituție deja. Este apanajul acestui proiect, personal aproape, al soțului meu și al meu, al nostru împreună. Este, între altele, și faptul că ești liber să optezi. Evident că e o judecată încărcată și de elemente subiective, dar ne-am străduit să nu fie niciodată ușa închisă pentru nimeni. Cum ne-am străduit ca, dacă ușa s-a dovedit că mai bine rămânea închisă, să rămână închisă măcar în continuare.
Vă este caracteristică încrederea în tinerele generații. Ați avut tineri care, în cei 20 de ani, nu numai că au terminat liceul, au terminat și facultatea, dar au devenit între timp muzicieni consacrați. Cât de mândră sunteți de ei?
Foarte mândră! De fiecare dată mi se pare o bună dovadă a faptului că ușa este deschisă. Aportul de încredere de la oamenii maturi, cum e cazul nostru, aportul de încredere stimulează. Pe unii dintre cei care au fost aici i-a și responsabilizat acest lucru. De asemenea, căldura publicului de aici, de la Suțu care, împreună cu aceste ziduri, alcătuiesc un spațiu magic. L-am numit așa și voi spune la fel ori de câte ori am ocazia. Este realmente magie ce se întâmplă aici. Aerul este altul. Acustica este specială. Dar este vorba de o căldură dincolo de vorbe și de elemente fizice palpabile. Transcede aceste lucruri. Este o atmosfera absolut irepetabilă.
Și, din aceste motive, cred că toate prezențele aici, ale tinerilor, au constituit un pas important în avansarea pe drumul care, sigur, îi este destinat fiecăruia.
Nu este o cotitură, un element care să le determine evoluția, dar este un pas important fiindcă îi pune în situația reală în care trebuie să se afle muzicianul. Aceea de a-l convinge pe specialist, dar mai ales a-l convinge pe cel pentru care contactul cu muzica este mijlocit întotdeauna de către interpret.
Cunoașteți un număr total al muzicienilor care au participat la concertele organizate de Fundația ACCUMM?
Să știți că n-am socotit, mi-ați dat o bună idee. Voi face un bilanț. Știu însă că undeva, pe la mijlocul anului 2008, soțul meu, care era de o meticulozitate ieșită din comun, deci la mijlocul perioadei despre care vorbim, de 20 de ani, a făcut un calcul și a constatat că s-au perindat pe aici în jur de 1600 de artiști și că, în cei 10 ani care trecuseră, au fost în jur de 400 de concerte.
Pentru stagiunea care începe pe 3 octombrie ce ați pregătit?
Stagiunea care începe pe 3 octombrie va fi în continuare. Aceasta este, din punctul meu de vedere, cea mai importantă realizare, având în vedere că totul s-a construit pe continuitate și sistematică producere de evenimente. Avem, ca de obicei, concerte cu oameni tineri. Aș spune că până acum se anunță o stagiune cu cei mai numeroși oaspeți din străinătate. Neînsemnând că sunt muzicieni străini, ci însemnând că sunt foarte mulți muzicieni români aflați în străinătate. De vârste diferite, de la oameni care au în jur de 18 ani, până la oameni care se apropie de 60 de ani și care, constatând acest tip de vizibilitate pe care îl are deja stagiunea, acest tip de muncă metodică, își doresc să fie aici. Și, până acum, se anunță cea mai „populată” de artiști veniți de afară, dar și de foarte mulți tineri. Este preocuparea noastră cea mai importantă.
Cum alternați prezențele debutanților cu acelea ale artiştilor consacrați?
Este un obiectiv al nostru permanent acela de a alterna tinerele prezențe în stagiune cu numele cele mai importante pe care le putem avea, aici, la Palatul Suțu.
Cred că este vorba despre o credibilizare a acestei stagiuni prin acești muzicieni consacrați. Pot să rostesc câteva nume: Ion Ivan Roncea, Aurelian Octav Popa, Costin Soare… Sunt nume care ne certifică și le certifică celorlalți invitați prezența într-o succesiune de manifestări de ținută. De asemenea, o foarte importantă preocupare a fost aceea de a încerca să obișnuim publicul cu muzică contemporană. Este convingerea mea că dacă noi nu facem ceva pentru muzica contemporană, șansa ei de a participa la marea selecție pe care o realizează timpul este nulă. Din acest punct de vedere, cele mai importante nume ale compoziției românești sunt aici, prezente în programele muzicale ale stagiunii.
Interviu realizat de Simona Popescu