Destin de Aromân. Poveşti de suflet la Palatul Suţu
– Interviu cu Maria Cica, jurnalist la Televiziunea Română –
De mai multă vreme, Muzeul Municipiului București organizează întâlniri cu aromânii, sub denumirea Destin de Aromân, iar proiectul este coordonat de dumneavoastră. Care a fost ideea de la care a pornit acest proiect și care sunt principalele sale realizări?
Maria Cica: Din anul 2014 Palatul Suțu a devenit un loc de referință pentru aromânii din țara noastră, un simbol chiar al comunității. Ideea proiectului Destin de Aromân a apărut în urma colaborării mele în proiectele anterioare pentru Televiziunea Română cu istoricul și scriitorul Adrian Majuru care, din 2014, este și managerul Muzeului Municipiului București. Cred că principala realizare a acestui proiect este faptul că am reușit, dacă pot spune așa, să constituim un nucleu aromânesc la Palatul Suțu.
Câte familii de aromâni cu povestea lor istorică și cu proiectul lor de viață, întins pe trei-patru generații, ați prezentat începând cu anul 2014?
M.C.: Prima ediție Destin de Aromân s-a desfășurat în octombrie 2014, când am lansat cartea Aromânii–Povești de suflet, semnată de mine și prefațată de Adrian Majuru. Volumul prezintă istoria mai multor familii de aromâni de-a lungul a câteva generații, precum și tradițiile, obiceiurile, mentalitatea, felul de a fi al aromânilor. Proiectul a venit ca un fel de continuare a acestui volum într-o variantă live. Am decis să prezentăm poveștile de viață ale aromânilor din țara noastră în cadrul a patru întâlniri lunare, la fiecare sfârșit de an, din septembrie până în decembrie. În primul an, 2014, au fost șase evenimente. Apoi, câte patru. În total, au fost 22 de ediții în cinci ani. Invitații au fost din toate orașele unde trăiesc comunități importante de aromâni – București, Constanța, Tulcea și Călărași. Adesea am avut și oaspeți din străinătate – Grecia, Macedonia, Albania, Bulgaria, Franța, Canada și chiar din Australia.
Cum a primit publicul povestea acestor familii deosebite, un exemplu pentru români și aromâni deopotrivă prin realizările pe care le-au avut?
M.C.: Cred că publicul a primit cu interes acest proiect având în vedere faptul că, la fiecare întâlnire, sala de la parterul Palatului Suțu a fost plină de spectatori. Și nu numai aromâni au venit la întâlnirile noastre, ci și mulți români, ori reprezentanți ai altor etnii, oameni care vor să ne cunoască, care ne plac sau sunt interesați de noi. În afara spectatorilor din sală, evenimentele au putut fi urmărite de publicul larg în cadrul emisiunilor realizate de mine la Televiziunea Română.
Țin să mulțumesc încă o dată celor care au participat în calitate de invitați la aceste emisiuni, asigurându-le succesul. Primul a fost domnul Niculae Dușu, sponsorul cărții Aromânii–Povești de suflet și al serialului documentar Aromânii, realizat de mine la TVR 2. Tot în 2014 ne-a acordat privilegiul participării la întrunirile noastre unul dintre cei mai mari erudiți și istorici aromâni, Nicolae Șerban Tanașoca, fost director al Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române care, din păcate, din 2017 nu mai este printre noi. În acel an a fost și prințesa Marina Sturdza, descendentă a familiei Suțu, care tot în 2017 a trecut la cele veșnice. Printre primii oaspeți au fost arhitecta Alexandra Chiliman Djuvara și Viorel Stănilă, Ambasador al României în Albania și Macedonia și cercetător științific în cadrul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române. Domnul Viorel Stănilă este, totodată, și unul dintre cei mai importanți specialiști interesați de aromâni. O seară din 2014 a fost dedicată muzicii polifonice fârșerotești și cântăreților ei, din ce în ce mai rari, din păcate. Aici aș vrea să-i menționez și să le mulțumesc în mod special fraților Neli și Gică Bracea.
În 2015 au fost invitați: Stere Farmache, președinte al Bursei de Valori București; Costa Damov, antreprenor și președinte al Comunității Armâne din România sau Fara armânească; Cola Peanci din Călărași, unul dintre cei mai de succes aromâni din perioada comunistă și Carmina Dumitrescu Peanci, director general al trustului Adevarul Holding; Tache Toșa, patron al Fabricii de Șampanie Zarea și președinte al Comunității Armâne din București.
Sezonul 2016 a debutat avându-i ca invitați pe Paul Fulea, administratorul Cramei Histria din Cogealac și creatorul primului vin cu nume aromânesc, Mirachi, un vin apreciat mult de aromâni, și pe jurnalistul Bogdan Papacostea din Constanța. A urmat Stelu Enache, unul dintre cei mai talentați și iubiți artiști aromâni care, în colaborare cu Ovidiu Lipan Țăndărică, a făcut cunoscută tuturor muzica tradițională armânească. A urmat Reli Dumitrașcu, o doamnă cu origini aromâne îndepărtate, dar care își iubește în mod deosebit aceste origini și Dumitru Caranica, un întreprinzător de succes din Constanța, dar și un mare fan al istoriei aromânilor. El a venit împreună cu unchiul său, Nicu Cucoli, o istorie vie a aromânilor, acum în vârstă de 93 de ani.
Invitații anului 2017 au fost: doctorul Gheorghe Peltecu, managerul Spitalului Filantropia; Tănase Barde, unul dintre puținii aromâni care au încercat să facă politică în România; actorul George Piștireanu; Iota Trantu, președinte al Comunității Armâne din Constanța și producător al unei game de vinuri foarte apreciate de pe plantația de viță de vie Murfatlar din Cernavodă, precum și Stere Halep, tatăl celebrei Simona Halep.
Sezonul 2018 a debutat avându-l ca invitat pe George Scupra, primarul comunei Ovidiu din Constanța, un tânăr model pentru această funcție, apreciat în mod special nu numai de către aromânii din tot județul Constanța, ci și de națiile conlocuitoare ale Dobrogei. Regizorul George Dușu și Ion Dușu, sponsorul volumului Aromânii–Povești de Suflet și al serialului documentar Aromânii au fost invitații ediției din octombrie 2018. În noiembrie, au răsunat cântecele și jocurile armânești la Palatul Suțu, invitați fiind îndrăgita cântăreață Corina Elena di Vreari, de profesie medic, și ansambluri de cântece și dansuri din Tulcea. Jurnalista Steliana Bajdechi și-a lansat volumul Timpul regăsirii – Fii Avdelei, la Palatul Suțu, în decembrie 2018, iar matematicianul Alexandru Gica a vorbit despre contribuția aromânilor la Marea Unire.
Pe parcursul celor cinci ani în care s-a desfășurat proiectul Destin de Aromân ne-am bucurat de prezența a numeroși și minunați artiști care au dat culoare, emoție și bucurie întrunirilor noastre precum îndrăgita și talentata cântăreață Sirma Granzulea, fiica ei la fel de talentată, Elena Granzulea, Zaharica Purichea și fiul ei, Vanghele Purichea, două minunate voci ale muzicii fârșerotești, Hristu Costică, formația Gramostea, Pareia Pilisteru, Niko Bello și Arlinda Morava din Albania, precum și mulți alții cărora le mulțumesc și le sunt recunoscătoare.
În profesionalizare și performanță trebuie investit continuu, indiferent care sunt opreliștile istorice și inadecvările sociale. Cum reușește, după părerea dumneavoastră, însăși comunitatea de aromâni să păstreze vii tradițiile, obiceiurile, limba, valorile?
M.C.: Prin unitate. Suntem și știm să fim împreună.
Cum apreciați colaborarea cu Muzeul Municipiului București în privința promovării tradițiilor și valorilor comunității de aromâni?
M.C.: Am colaborat foarte bine cu echipa Muzeului Municipiului București, o echipă de profesioniști cărora le multumesc și le sunt foarte recunoscătoare.
Cum vedeți, peste ani, dezvoltându-se acest proiect?
M.C.: Sper să fie ca și până acum. Ar fi minunat.
Interviu realizat de Simona Popescu