Conferința Internațională de Antropologie Urbană – ediția a VI-a

VA URMA DIN NOIEMBRIE 2020

Conferința Internațională de Antropologie Urbană

ediția a VI-a

Spațiile publice: locuri ale orașului, locuri ale memoriei

Muzeul Municipiului București, Facultatea de Litere a Universității din București, Universitatea de Urbanism și Arhitectură „Ion Mincu” din București, România, Universitatea din Valladolid, Spania, Ambasada Spaniei în România anunță organizarea celei de-a șasea ediții a Conferinței Internaționale de Antropologie Urbană, cu tema Spații publice: locuri ale orașului, locuri ale memoriei, la București, în zile de 13 – 14 noiembrie 2020.

            Un oraș poate fi citit așa cum citești o carte. Locul literelor e luat de clădiri, de structura de străzi, de semnele lăsate de timp pe construcții, de felul în care se perindă oamenii prin oraș și se mișcă vehiculele în spațiul urban. Orașele sunt un amestec de oameni și clădiri, iar relația dintre comunitate și spațiul construit e mai complicată decât pare la prima vedere. Oamenii construiesc clădirile, iar clădirile și spațiile dintre ele compun, în timp, orașele. Orașele, odată construite, capătă identitate, influențează decisiv felul de a fi, de a se purta, de a gândi al oamenilor care le locuiesc. Relația dintre o comunitate și spațiul ei are nuanțe multiple, stratificate, uneori de nebănuit la prima vedere.

            Tema celei de-a VI-a ediții a Conferinței de Antropologie Urbană se construiește în jurul relațiilor dintre spațiile publice ale orașelor, oamenii care le traversează și comunitatea care le-a creat, într-o lectură antropologică.

            În The City Assembled, Spiro Kostoff arată că, deși spațiul public este un concept destul de neclar, și că, deși foarte adesea este greu de trasat o limită fermă între public și privat, două aspecte ale vieții urbane susțin pertinența ideii de spațiu public. Traversăm orașul pentru a ne întâlni prietenii sau cunoscuții, afirmă S. Kostof, la banca din parc, în piața mare sau în fața catedralei. Dar toată lumea, adaugă el, are dreptul de a traversa sau întârzia în spațiile publice, așa că în acestea poți întâlni pe oricine, iar gesturile necunoscuților pot fi impredictibile. Spațiul public este, în primul rând, o scenă a vieții cotidiene, a familiarului și a ineditului în egală măsură, iar libertatea de acțiune, precum și dreptul de a rămâne inactiv în acest locuri țin intrinsec de caracterul lor de teritorii ale vieții cotidiene.

            De cealaltă parte, spațiile publice sunt scene ale ritualurilor. Ele găzduiesc activități comunitare, foarte diferite între ele – de la concerte și festivaluri până la ceremonii religioase, celebrări istorice și politice sau, altădată, execuții publice. De aceea, spațiile publice poartă însemnele memoriei orașului. Felul în care sunt concepute, structurate, înfrumusețate cu monumente de for public, capabile să glorifice momente sau personaje ale istoriei locului, dă seama de acest caracter ritualic al spațiului public.

            Realitate cu o geometrie fluctuantă, spațiul public este martorul continuităților și al rupturilor, al istoriei modelor și modelelor arhitecturale, conținând totodată imaginile volatile ale societăților care l-au creat sau l-au cunoscut într-o anumită secvență de timp. Ca în romanele lui Honoré de Balzac, care nu separă descrierile teritoriilor de cele ale comunităților care le dau contur, memoria locurilor este, în fapt, memoria celor care le-au luat în posesie la un moment dat. Iar jaloanele acestei memorii sunt monumentele, înțelese ca liant între generații, instrument de declanșare a fluxului amintirilor și artefact înălțat împotriva perisabilității lucrurilor. Coloanele, statuile și arcurile de triumf ale antichității sunt înlocuite în prezent cu alte tipuri de dispozitive, menite să facă prezentă absența, să readucă fragmente din ziua de ieri în cea de astăzi.

            Spațiul public poate da naștere unei pletore de interpretări din domeniile cele mai diverse, de la istorie la arhitectură și urbanism, de la sociologie și antropologie urbană până la filosofie politică, geocritică sau științe ale comunicării.

Tema mare a conferinței va fi dezvoltată în patru axe, organizate în secțiuni diferite:

  1. Spații, locuri și discursuri publice. Piețe, străzi, parcuri, monumente de for public;
  2. Viața cotidiană a spațiilor publice;
  3. Spațiile publice și ritualurile;
  4. Textele despre oraș și orașele din texte.

            Memoria, scria S. Freud în Civilizația și neajunsurile ei, este structurată ca un oraș. Exemplul pe care îl propune e Roma, pentru că Roma păstrează straturi diferite ale dezvoltării trecute. La un secol de Freud putem întoarce termenii comparației. Un oraș e ca memoria, conservă straturi diferite ale dezvoltării trecute, iar spațiile publice așază reflectorul, mai puternic sau mai discret, pe aceste vieți supraetajate ale orașului.

Calendar:

1 iulie 2020 – termenul pentru predarea rezumatelor (max 4.000 de semne)

15 iulie 2020 – comunicarea selecției

15 septembrie 2020 – termenul final pentru predarea lucrărilor (max 30.000 de semne)

Vă rugăm să trimiteți rezumatele și lucrările la adresa: antropologie@muzeulbucurestiului.ro

Rezumatele pot fi în limbile engleză, spaniolă, franceză sau română.

Lucrările susținute vor fi publicate în Revista de Antropologie Urbană.

Prezentările vor avea loc în limbile engleză, spaniolă, franceză sau română.

Coordonator al Conferinței de Antropologie Urbană: conf. univ. dr. Cătălin D. Constantin

Comitetul de Organizare este alcătuit din:

Eliana Radu, Maria Sfrijan, Silvia Zamfir (Muzeul Municipiului București);

conf. univ. dr. Cristina Bogdan, conf. univ. dr. Alexandra Crăciun (Facultatea de Litere a Universității din București);

prof. univ. dr. Augustin Ioan (Universitatea de Urbanism și Arhitectură „Ion Mincu” din București);

prof. univ. dr. Mercedes Cano Herrera (Universitatea din Valladolid).

            Comitetul științific este alcătuit din:

Adrian Majuru, dr. Dan Pîrvulescu, dr. Vasile Opriș (Muzeul Municipiului București);

prof. univ. dr. Mercedes Cano Herrera (Universitatea din Valladolid);

prof. univ. dr. Carmen Mușat, conf. univ. dr. Cristina Bogdan;

conf. univ. dr. Cătălin D. Constantin (Facultatea de Litere a Universității din București);

prof. univ. dr. Sorin Vasilescu (Universitatea de Urbanism și Arhitectură „Ion Mincu”);

prof. univ. dr. Doina Ruști, dr. Andreea Răsuceanu (membri invitați).

Conferința nu presupune taxă de participare.

 

//ENG//

The Bucharest Municipality Museum, The College of Letters of the University of Bucharest, the “Ion Mincu” University of Urbanism and Architecture of Bucharest, Romania, and the University of Valladolid, Spain, are proud to announce the 6th edition of the International Conference of Urban Anthropology, with the theme Public spaces: places of the city, places of memory, in Bucharest, November 13th – 14th 2020.

A city can be read just as one reads a book. The ‘letters’ of this book are buildings, street plans, marks left on constructions over time, by the way people walk around the city, and by how vehicles move about in urban spaces. Cities are a mixture of people and buildings, and the relationship between community and the constructed space is more complicated than it may appear at first glance. People make buildings, and, over time, these constructions and the spaces in-between form cities. Once built, cities gain identity. They decisively influence the way of being, acting, and thinking of people who inhabit them. The relationship between a community and its space features multiple nuances, stratified, and sometimes not apparent at first.

The 6th Edition of the Conference of Urban Anthropology focuses on an anthropological reading of the relationships between the public spaces of cities, the people who traverse them and the communities that created them.

In The City Assembled, Spiro Kostoff shows that, although public space is a rather unclear concept, and that, even though it is often difficult to trace a clear line between public and private, two aspects of urban life support the pertinence of the idea of public space. We cross the city to meet friends or acquaintances, S. Kostof states, at a park bench, in the square, or in front of the cathedral. But everyone, he adds, can choose when and how they arrive, thus exposing themselves to unpredictable situations: one can meet anyone, and encounter the gestures of strangers. Public space is, first of all, a stage for daily life, for the familiar and the unusual in equal manner. The freedom to act or to remain inactive is intrinsically linked to the nature of public spaces as territories of day-to-day life.

On the other hand, public spaces are stages for rituals. They host a wide variety of community activities – from concerts and festivals to religious ceremonies, historical or political celebrations or, in older times, public executions. This is why public spaces carry the marks of the city’s memory. The way these spaces are conceived, structured, embellished with monuments, capable of glorifying moments or characters belonging to the place’s history, underlines this ritualistic character of public spaces.

A reality with fluctuating geometry, the public space is a witness of continuities and ruptures, of the history of architectural fashions, trends and archetypes, while also containing the volatile images of societies that created it or knew it during a particular sequence of time. As in Honoré de Balzac’s novels, foregoing the separation of territory descriptions from descriptions of the communities that shaped them, the memory of places is, in fact, the memory of those who, at one point, took on these spaces. And the landmarks of this memory are monumental, perceived as a link between generations, an instrument to prompt the flux of memories and an artefact risen against the perishability of things. The columns, statues and arches of antiquity are nowadays replaced with other types of structures meant to make absence present, and to bring the fragments of yesterday into today.

Public space can give birth to a plethora of interpretations from the most varied fields, from history to architecture and urbanism, from sociology and urban anthropology to philosophy, politics, geocriticism and sciences of communication.

The main theme of the conference will be split into four axes, organised in different sections:

  1. Squares, streets, parks, monuments. Spaces, places and public speeches;
  2. Daily life of public spaces;
  3. Public spaces and rituals;
  4. Writings on cities and cities in writings.

Memory, S. Freud wrote in Civilisation and Its Discontents, is structured like a city. The example he proposes is Rome, because Rome maintains the different layers of past developments. One century after Freud, we can reverse the terms of the comparison. A city is like memory, it conserves different layers of past developments and public spaces shine the spotlight, more or less discretely, on these superposed lives of the city.

DEADLINES

1st of July 2020 – Deadline for the abstracts (max 4.000 characters)

15th of July 2020 – Conclusion of abstract selection and communication to selected authors

15th of September 2020 – Deadline for final papers (max 30.000 characters)

Abstracts and papers will be in English, Spanish, French or Romanian.

Please, send the abstracts and the final papers to: antropologie@muzeulbucurestiului.ro

The presentations held will be published in the Urban Anthropology Magazine.

Presentations will be in English, Spanish, French, and Romanian.

Coordinator of the conference: conf. univ. dr. Cătălin D. Constantin

The Organising Committee is composed of: Eliana Radu, Maria Sfrijan, Silvia Zamfir (The Bucharest Municipality Museum); prof. univ. dr. Augustin Ioan (The “Ion Mincu” University of Urbanism and Architecture); conf. univ. dr. Cristina Bogdan; conf. univ. dr. Alexandra Crăciun (The College of Letters of the University of Bucharest); prof. univ. dr. Mercedes Cano Herrera (University of Valladolid).

The Scientific Committee is composed of: dr. Adrian Majuru; dr. Dan Pîrvulescu; dr. Vasile Opriș (The Bucharest Municipality Museum); prof. univ. dr. Mercedes Cano Herrera (University of Valladolid); prof. univ. dr. Carmen Mușat; conf. univ. dr. Cristina Bogdan;  conf. univ. dr. Cătălin D. Constantin (The College of Letters of the University of Bucharest); prof. univ. dr. Sorin Vasilescu (The “Ion Mincu” University of Urbanism and Architecture); prof. univ. dr. Doina Ruști; dr. Andreea Răsuceanu (external members).

The conference is free of charge.

 

//ES//

El Museo Municipal de Bucarest, la Facultad de Letras de la Universidad de Bucarest, La Universidad de Urbanismo y Arquitectura “Ion Mincu” de Bucurest, Rumania, y la Universidad de Valladolid, España,  anuncian la organización de la sexta edición de la Conferencia Internacional de Antropología Urbana, bajo el tema “Espacios públicos: lugares de la ciudad, lugares de la memoria” en Bucarest, 13- 14 noviembre de 2020.

Una ciudad puede ser leída como se lee un libro. En lugar de las letras es el lugar de los edificios, de la morfología de las calles, de las mismas estructuras reformadas de vez en cuando por la construcción, de modo que se permite el tránsito de hombre por la ciudad y el movimiento de vehículos por el espacio urbano. Las ciudades son una mezcla de hombres y edificios, también de relaciones entre las comunidades y el espacio construido, que es más complicada de lo que a primera vista pueda parecer. Los hombres construyen edificios, y los edificios y los espacios entre ellos componen con el tiempo las ciudades. Ciudades construidas en su momento, llenas de identidad, influenciadas de modo decisivo por el hecho de que llevan los gustos de los hombres que las habitan. Las relaciones entre la comunidad y el espacio son variantes múltiples, estratificadas, que no se pueden apreciar en una primera mirada.

El tema de la VI edición de la Conferencia de Antropología Urbana se construye en el ámbito de las relaciones entre los espacios públicos de las ciudades, los hombres que las atraviesan y las comunidades que han creado entre ellos una lectura antropológica.

En The City Assembled, Spiro Kostoff nos muestra del mismo modo que los espacio público es un concepto muy poco claro, y que es muy difícil trazar un límite firma entre lo público y lo privado, dos aspectos de las vidas urbanas sostenidos pertinentemente en la idea de espacio público. Atravesamos la ciudad para encontrarnos con amigos y conocidos, afirma S. Kostof, el banco del parque, en la plaza mayor o en frente de la catedral. Pero todo el mundo, opina el autor, tiene el derecho a atravesar o retrasarse en los espacios públicos, de modo que se pueda encontrar con cualquiera, y donde los gestos desconocidos pueden llegar a ser impredecibles. El espacio público, es en primer lugar, una escena de las vidas cotidianas, de lo familiar y en igual medida de lo inédito, también de la libertad de acción, incluso del derecho de permanecer inactivo en estos lugares que tienen su propio carácter intrínseco de territorio en las vidas cotidianas.

Por otra parte los espacios públicos son escenas de los rituales. Ellos mantienen las actividades comunitarias muy diferenciadas entre ellas – desde conciertos  y festivales hasta ceremonias religiosas, celebraciones históricas y políticas o en otras épocas, ejecuciones públicas. En estos espacios públicos,  se preservan del mismo modo los recuerdos de las ciudades. De tal modo que son concebidas como estructuradas, embellecidas con monumentos para el público, capaces de glorificar momentos o personajes históricos del lugar. Todo ello refleja este carácter ritualistico del espacio público.

Realidad con una geometría fluctuante, el espacio público es testigo de continuidad y rupturas, de la historia, de los modelos arquitectónicos y también contiene las imágenes volátiles de las sociedades que lo crearon o lo conocieron en un determinado espacio de tiempo. Como en las novelas de Honoré de Balzac, que no separan las descripciones de los territorios de las comunidades que los conforman, el recuerdo de los lugares es, de hecho, el recuerdo de quienes los tomaron posesión de éstos mismos en un momento determinado. Los hitos de estos momentos son los monumentos, entendidos como nexo entre las generaciones, un instrumento para desencadenar el flujo de recuerdos y un artefacto levantado contra la perecebilidad de las cosas. Las columnas, estatuas, y arcos de triunfo de la antigüedad ahora son reemplazados por otros tipos de monumentos, destinados a hacer presente la ausencia, para restaurar fragmentos de ayer a hoy.

El espacio público puede dar lugar a una gran cantidad de interpretaciones en los campos más diversos, desde la historia hasta la arquitectura y el urbanismo, desde la sociología y la antropología urbana hasta la filosofía política, geometría o las ciencias de la comunicación.

El tema central de la conferencia se desarrollará en cuatro ejes, organizados en diferentes secciones:

  1. Espacios públicos, lugares y discursos. Plazas, calles, parques, monumentos públicos.
  2. La vida cotidiana en los espacios públicos.
  3. Espacios públicos y rituales.
  4. Los textos sobre la ciudad y las ciudades en los textos.

La memoria, decía S. Freud en El malestar en la cultura, está estructurada como una ciudad. El ejemplo que propone es Roma, ya que Roma conserva diferentes capas del desarrollo pasado. A un siglo de Freud podemos volver a estos términos de comparación. La ciudad, es como la memoria, conserva diferentes capas del desarrollo pasado y los espacios públicos colocan el reflejo, más fuerte o más discreto, en estas vidas superpobladas de la ciudad.

Calendario

1 Julio 2020 – Fecha límite para recepción de abstracts (max. 4.000 caracteres)

15 Julio 2020 – Conclusión de los abstract seleccionados y comunicación a los autores seleccionados

15 Septiembre 2020 – Fecha límite para los textos finales (max. 30.000 caracteres)

Los abstracts y los textos finales serán en inglés, español, francés o rumano.

Por favor, manden los abstracts y los textos finales a: antropologie@muzeulbucurestiului.ro

Todos los trabajos se publicarán en la Revista de Antropología Urbana.

Las presentaciones se harán en inglés, español, francés o rumano.

Coordinador de la conferencia de antropología urbana: conf. univ. dr. Cătălin D. Constantin.

Comité organizador compuesto por: Eliana Radu, Maria Sfrijan, Silvia Zamfir (El Museo Municipal de Bucarest,); prof. univ. dr. Augustin Ioan  (La Universidad de Urbanismo y Arquitectura “Ion Mincu” de Bucurest); conf. univ. dr. Cristina Bogdan; conf. univ. dr. Alexandra Crăciun (La Facultad de Letras de la Universidad de Bucarest); prof. univ. dr. Mercedes Cano Herrera (La Universidad de Valladolid).

Comité científico formado por: dr. Adrian Majuru, dr. Dan Pîrvulescu;, dr. Vasile Opriș (El Museo Municipal de Bucarest,); prof. univ. dr. Mercedes Cano Herrera (La Universidad de Valladolid); prof. univ. dr. Carmen Mușat, conf. univ. dr. Cristina Bogdan,  conf. univ. dr. Cătălin D. Constantin (La Facultad de Letras de la Universidad de Bucarest); prof. univ. dr. Sorin Vasilescu (La Universidad de Urbanismo y Arquitectura “Ion Mincu” de Bucurest); prof. univ. dr. Doina Ruști, dr. Andreea Răsuceanu (miembros invitados).

La conferencia tendrá libre acceso.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *