Colecția Cornel Medrea – eleganță și grandoare

Expoziție retrospectivă UAIM – 1945 – Medrea

Colecţia de artă „Cornel Medrea” a fost donată municipalităţii de către Cornel Medrea, maestru al artei românești. Prima donație se realizează în anul 1948 în urma unei retrospective organizate la sala Dalles, iar mai apoi donațiile au fost continuate de soția sa, Ada Geo, artistă cunoscută pentru sculpturile realizate pe litoralul românesc și de fiul artistului, Prof. Dr. Oleg Medrea, chirurg, profesor și conducător al secției de Ortopedie-Traumatologie a spitalului Foișor.

Sculptorul Cornel Medrea (1888-1964), artist născut în Transilvania multietnică, a urmat cursurile Universității Regale de Arte Decorative de la Budapesta. A fost profesor al Catedrei de Sculptură şi Modelaj la Academia de Belle-Arte între anii 1933-1964, timp în care a educat nume dintre cele mai mari ale sculpturii românești.

Una dintre caracteristicile principale ale artistului este longevitatea, în pofida faptului că a traversat perioadele sângeroase ale Războaielor Mondiale, astfel creația medriană „ce abia încape într-un muzeu. Oriunde te întâlneşti cu ea, o remarci: exprimă nobleţea şi grandoarea ce îi erau proprii lui”, așa cum bine relata pictorul Corneliu Baba, reflectă 50 de ani de creație artistică.

Colecția de artă Cornel Medrea are în patrimoniu 380 de obiecte, de la sculptură la lucrări de grafică și pictură, dar și obiecte cu valoare memorialistică. Sculptura este reprezentativă și predominantă, iar prin varietatea sa, de la schița de lut, la sculptura din gips sau lucrarea definitivă turnată în bronz; de la basso-relief, la altorelief sau ronde-bosse; de la cele mai mici mărimi, până la lucrări de dimensiuni monumentale – putem spune că aceasta este o colecție de sculptură completă cu un important rol artistic și educativ.

Operele de artă acoperă toate perioadele de creație ale artistului și se pot regăsi faimoasele și premiatele sculpturi: Refugiata (1917) – simbol al Primului Război Mondial, basorelieful Dragoș Vodă și Zimbrul premiat cu Grand Prix la Expoziția Universală de la Paris (1937), Tors – Amazoană (1929), expusă la Pavilionul României de la Bienala de la Veneția din 1938, proiectul altoreliefului Cultura, premiat la Expoziția Universală de la New York (1939) sau ultima sa sculptură Victorie (1964).

Patrimonul donat de-a lungul timpului conține piese de portretistică de o valoare aparte, fie ele portrete de artiști naționali sau europeni, importanți membri memorandiști sau personalități contemporane artistului. Enumerăm doar câteva: George Coșbuc, Mihail Eminescu, Victor Hugo, Michelangelo, Vasile Lucaci,  Gheorghe Lazăr, B. St. Delavrancea, Tudor Arghezi, Lucia Sturdza Bulandra, Corneliu Baba, Mihail Jora, Dimitrie Cuclin și mulți alții.

Nudul feminin este o temă predominantă în creația artistului, de o frumusețe blândă, telurică și fecundă, cu multiple referințe la arta preistorică, renascentistă sau mai recente influențe din sculptura franceză, prin apropierea de Aristide Maillol (1861-1944). La polul opus, basso-reliefurile care evocă momente eroice sunt pline de un avânt justițiar și războinic, figurile dârze amplifică emoția de vitejie emanată de compozițiile cu personaje numeroase redate magistral de maestru.

Eminescu, lucrare de Medrea

Medrea urmează gestul marelui artist francez Auguste Rodin și își donează colecția în primăvara anului 1948 statului român. Palatul Mogoșoaia va găzdui colecția Medrea până în anul 1957, an în care cu ajutorul și grija artistului colecția va fi valorificată în clădirea situată în centrul capitalei București, pe strada General Budișteanu, nr. 16. Casa Appel – așa cum era cunoscută în epocă –  clădirea în stil neoclassic construită la finele secolului XIX a adăpostit colecția formată din donațiile succesive, completate de achizițiile muzeului.

Pe durata existenței sale, instituția a fost considerată unică prin profilul său, fiind singurul muzeu din ţară care valorifica exclusiv opera unui sculptor şi totodată primul dedicat exclusiv sculpturii.

Activitatea muzeului a încetat în anul 2004, moment în care imobilul de pe strada General Budişteanu nr. 16 a fost revendicat de proprietarul de drept, Administraţia Casei Regale. Cu toate eforturile făcute de conducerea Muzeului Municipiului București, semnalelor adresate în mass-media și suportul societății civile, dreptul de preempțiune nu a fost acordat Primăriei Municipiului București, iar proprietatea a fost vândută la scurt timp de la retrocedare, lăsând astfel o imensă pierdere în memoria culturală românească.

După îndelungi solicitări, anul acesta Pinacoteca Municipală a dobândit prin sprijinul Primăriei Capitalei, un sediu pentru colecția sa, astfel sperăm ca și colecția de artă Cornel Medrea, să își găsească, la rândul ei, un loc nou în țesutul orașului și să revină în atenția publicului, care merită să se bucure de savoarea unor lucrări de artă ce poartă amintirea și esența trecutului nostru.

Felicia Raetzky, muzeograf