VINDECĂRI MIRACULOASE – FAȚA VĂZUTĂ ŞI NEVĂZUTĂ A RESTAURĂRII MATERIALELOR PAPETARE

VA URMA DIN FEBRUARIE 2020
EXPOZIȚIE TEMATICĂ LA PALATUL SUȚU

VINDECĂRI MIRACULOASE – FAȚA VĂZUTĂ ŞI NEVĂZUTĂ A RESTAURĂRII MATERIALELOR PAPETARE

În ciclul “Vindecări  miraculoase” dorim să prezentăm publicului lucrări restaurate şi imagini din culisele restaurării din cadrul “Laboratorului de restaurare hârtie, carte, document, hartă, piele, pergament, imprimat, fotografie” în 2019.

Vor fi expuse câteva lucrări din colecţia Muzeului Municipiului Bucureşti, patrimoniul mobil, lucrări vechi  încadrate în perioada secolelor XVI-XVIII.  Deşi obiectele au ca material suport hârtia, ele sunt diferite ca formă, utilizare şi destinație.

În cadrul restaurării obiectelor papetare există degradări specifice acestor tipuri de obiecte, dar în procesul tehnologic, deşi se utilizează unele operaţii a căror metodologie este comună, există multe diferenţe de abordare în funcţie de tipul de obiect, cazuistică etc.

Vor fi prezentate lucrări din două categorii de obiecte: hartă veche şi carte veche.

Una din cele mai vechi hărţi din colecţia Muzeului Municipiului aparţine cartografului şi geografului de origine germană Sebastian Münster.

Sebastian Munster a fost unul dintre cei 3 mari cartografi care au dominat secolul al XVI-lea, alături de Mercator şi Ortelius, iar dintre aceştia trei, probabil Münster a avut aria cea mai largă de răspândire geografică în Europa la mijlocul acestui secol.

A avut două mari lucrări – “Geografia” şi “Cosmografia sau descrierea lumii” (“Beschreibung aller Londer”). Cosmografia a fost lucrarea care a avut cele mai mari succese şi popularitate pentru secolul al XVI-lea.

Lucrările sale sunt uşor de recunoscut prin stilul lucrărilor gravate în lemn. Una din hărţile sale aflate în colecţia de hărţi şi planuri a MMB este intitulată “Landtafel des Ungerlands/ Polands / Reuffen / Littaw / Walachei / Burgarei”  în care face referire la  teritoriile Ungariei, Rusiei, Lituaniei, Valahiei şi Bulgariei.

Din punct de vedere al restaurării, harta ascunde în ea şi povestea intervenţiei neautorizate a omului care, în încercarea de a o salva de la o distrugere totală, a provocat alte degradări de substrat. În acest caz, restauratorul este chemat să refacă un traseu pornind de la pricipiul “Primum non nocere”, mai întâi să nu faci rău.

Din a doua categorie – cartea veche, va fi prezentat “BASILICON, Paris, 1647  “(vol I, din 7 volume), o lucrare care prezintă un dublu interes: pe de o parte, este opera unuia dintre părinţii Codului Civil, iar pe de altă parte volumul reprezintă o etapă din istoria cărţii în Franţa Vechiului regim, moment ce conservă elemente de trecere de la cartea veche la cartea modernă.

Lucrarea ai cărei autori sunt Leon VI (866-912), împărat bizantin, şi Charles Annibal Fabrot (1580-1659), iar tipografi: Sébastien Cramoisy (1584?-1669) şi Gabriel Cramoisy (1600?-1663), cu coperţile învelite în pergament, este scrisă în limba latină şi limba greacă a jumătăţii secolului al XV-lea și are ca subiect Dreptul roman, Dreptul bizantin şi Instituţiile.

Volumul prezintă un grad de deteriorare care a determinat un lung proces și, totodată, o complexitate a operaţiilor de restaurare.

Povestea ascunsă a volumului cu elemente interesante de arheologie a cărţii va fi dezvăluită în cadrul expoziţiei “Vindecări  miraculoase”- Fața văzută şi nevăzută a restaurării  materialelor papetare.

Roxana Diaconu

Ovidiu Moț

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *