Cât costă să ai priveliște la lac? – Material realizat în colaborare cu TVR

Cât costă să ai priveliște la lac? – Material realizat în colaborare cu TVR

„Televiziunea Română a inițiat un proiect de conștientizare a publicului asupra importanței siturilor arheologice din România și a protejării  acestora. Aceste nevăzute monumente păstrează în taină istoria noastră. Obiecte și structuri străvechi, rodul imaginației și ingeniozității popoarelor de mult apuse, așteaptă ascunse în pământ momentul în care își vor destăinui povestea. Arheologii sunt cei chemați să le traducă mesajul. Prin munca lor, mii de cioburi se transformă în pagini de istorie.

Este însă nevoie de echipe mari pentru ca povestea să fie articulată corect și coerent. Arheologii trebuie să adune în jurul lor cercetători și specialiști din multe domenii. De la oamenii care studiază pietre (geologi) la oamenii care studiază oameni (antropologi), fiecare are capitolul lui în această poveste.

Situri sunt multe, iar arheologii puțini. Munca de cercetare a unui sit arheologic este migăloasă și cronofagă. Cercetare arheologică fundamentală (sistematică, după cum i se mai spune) se face doar în puține situri din România, iar finanțarea este redusă.

De aceea, arheologia preventivă (sau de salvare) este astăzi cel mai important generator de patrimoniu mobil, dar și de informație în termeni cantitativi. Nu însă întotdeauna și calitativi. Acest tip de cercetare are pe de o parte avantajul de a dispune de finanțare, însă are uriașul inconvenient al timpului scurt de intervenție. Cercetarea arheologică preventivă este generată și finanțată de proiectele imobiliare și de infrastructură, mai mari sau mai mici. Proiectele acestea au însă termene de execuție care pun o mare presiune asupra arheologilor aflați în teren. Scopul lor este acea de a recupera cât mai multă informație într-un timp cât mai scurt. Dacă pe un șantier arheologic sistematic poți cerceta o situație (o locuință spre exemplu) câțiva ani, pe un șantier de salvare ai câteva zile la dispoziție.

Pe lângă toate astea, multe dintre siturile arheologice din București, dar și din țară, sunt grav afectate în primul rând din necunoaștere, dar și din nepăsare. Atunci, ca și acum, „priveliștea” la lac era la mare preț. Atunci din motive de necesitate, azi mai degrabă „estetice”.

Zonele din apropierea lacurilor și a râurilor sunt în general în pantă, iar pentru a construi o casă, sau un bloc este nevoie ca terenul să fie drept. Cu mult timp înainte de a se construi ceva, terenurile din apropierea apelor sunt pregătite de proprietarii lor. În București, pe malurile Colentinei au fost depozitate sistematic mii de tone de gunoaie și materiale de construcții „în efortul” de a pregăti aceste terenuri. Mai grav este atunci când pentru nivelarea terenurilor se intră cu buldozerul. Asta face ca multe dintre siturile arheologice să fie greu accesibile, iar altele distruse.

Pentru cele acoperite de gunoaie, situație este oarecum „fericită”. Acolo costurile unei cercetări arheologice pot fi foarte ridicate pentru că tot acel gunoi trebuie îndepărtat pentru ca arheologii să poată începe cercetarea.

Concluzia ar fi să nu mai aruncăm gunoaie în general. Nu face bine mediului, arheologiei și nici bugetului!” – Dr. Theodor Ignat, Biroul de Istorie Veche și Arheologie, Muzeul Municipiului Bucureşti.

Urmăriți întregul reportaj!