Fie că ne referim la vizitarea unei galerii de artă, la contemplarea unui tablou sau a unei sculpturi, ori chiar la implicarea directă în actul creativ, interacțiunea cu frumosul are darul de a ne liniști și de a ne limpezi gândurile, ne ajută să avem o perspectivă nouă asupra provocărilor cu care ne confruntăm și, în final, are capacitatea de a ne reda echilibrul interior.
În acest context, existența unor spații privilegiate dedicate artei, care să beneficieze de amenajări moderne și în care să putem evada spre interiorul nostru atunci când avem nevoie reprezintă o necesitate absolută pentru societatea contemporană, în special în cazul marilor aglomerări urbane, așa cum este și cazul Bucureștiului.
Această nevoie a fost recunoscută în societatea românească încă din perioada interbelică, atunci când au fost puse bazele unui proiect cultural de anvergură, care a întâmpinat din păcate nenumărate obstacole și care astăzi are nevoie de sprijinul fiecăruia dintre noi pentru a continua să existe, și mai ales pentru a putea să funcționeze la standardele secolului XXI.
Proiectul la care ne referim este Pinacoteca Municipiului București, parte integrantă a MMB, care la nivel formal există ca entitate separată, dar care mai are o serie de pași importanți de parcurs până să își poată primi publicul în spațiul propriu (Palatul Dacia România, unde este nevoie de investiții importante pentru a fi amenajat corespunzător pentru o expunere permanentă), care să îi pună cu adevărat în valoare patrimoniul artistic deosebit.
Pentru a veni în sprijinul proiectului Pinacotecii într-un mod mai activ și mai vizibil, și urmând modelul consacrat care există pe lângă marile muzee din întreaga lume, și la noi de asemenea, pe 5 octombrie 2021 a fost lansată public Asociația „Prietenii Pinacotecii Municipiului București“.
Avându-l ca președinte pe Acad. Răzvan Theodorescu (1939-2023), la acea dată Vicepreședinte al Academiei Române, Președintele Secției de Arte, Arhitectură și Audiovizual, asociația a fost fondată alături de prof. univ. dr. arh. Tomnița Florescu, de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu; Vasile Săvoiu, consilier de strategie în cadrul BNR; Dan Pîrvulescu, director MMB și av. Emanuel Cambosie, și așteaptă de acum încolo și alți iubitori de frumos și de istorie, iubitori ai Bucureștiului, să i se alăture, ca membri activi sau ca susținători.
Este un fapt cunoscut și dovedit că inițiativa membrilor societății civile, reuniți în astfel de organizații cu scop cultural, reușește să ducă la îndeplinire proiecte de anvergură, antrenând sprijinul comunității atât prin activități de voluntariat, cât și prin strângeri de fonduri.
Punctul cel mai delicat, în acest moment, este legat de inițierea lucrărilor de restaurare și reamenajare ale Palatului Dacia-România, clădire de patrimoniu pe care Primăria Capitalei are obligația legală de a o întreține.
Ținând cont și de amplasarea Palatului Dacia România în plin Centru Vechi, față în față cu sediul central al Băncii Naționale a României, zonă intens frecventată atât de bucureșteni, cât și de vizitatori veniți din provincie ori de pe alte meleaguri, devine cu atât mai importantă integrarea sa în cadrul unui circuit cultural și educațional, cu potențial de a atrage permanent atât public nou, cât și de a-și constitui un grup de fani activi, care să participe la diferitele expoziții temporare sau activități specifice care se vor organiza în mod constant.
Nu trebuie uitat faptul că Muzeul, ca instituție, înseamnă în primul rând educație, iar perioada (care presupune, evident, câțiva ani de lucrări) de amenajare poate fi sursă de inspirație pentru cei foarte tineri, legat inclusiv de alegerea viitoarei lor cariere.
Merită să reamintim că Pinacoteca București a fost încă de la crearea sa, în perioada interbelică, un proiect inițiat și susținut de municipalitate, primarul Dem I. Dobrescu fiind cel care, într-o perioadă de criză economică mondială, a găsit totuși resurse pentru acest demers cultural, convins fiind de valoarea și importanța sa fundamentală în viața comunității, elemente care își păstrează rolul și greutatea și în zilele noastre, în ciuda celor care preferă să întoarcă privirea în altă direcție.
Articol de Simona Popescu