Rețeta pentru suflet a sopranei Arlinda Morava

Arlinda Morava si Albania Cvintet

Arlinda Morava a acceptat ca în acest an să fie directorul artistic al Festivalului Museicorum, ajuns la cea de-a patra sa ediție. Ne prezintă, în interviul acordat, rețeta succesului și ne dezvăluie, în premieră, o altă prețioasă rețetă, cea pentru suflet. Și ne povestește cum percep spectatorii și artiștii o astfel de experiență precum cea oferită de acest fel de festival.

 

– Care sunt noutățile pe care Festivalul Museicorum le-a pregătit pentru cea de-a patra sa ediție?

– Cu adevărat special în acest an este debutul Albania Cvintet, condus de Maestro Lorenc Radovani, care are în componentă sa artiști de prestigiu precum Klejda Tare la pian, Lorenc Radovani la vioară, Arian Păço la violă, Gezim Belegu la violoncel și Arben Basha, contrabas. Ei trăiesc în Albania, dar aparțin culturii universale. În primul rând, desigur, sunt foarte cunoscuți și recunoscuți în Albania, sunt profesori universitari și sunt angajați la Radiodifuziunea Albaneză. În prima noapte a Museicorum au concert la Palatul Suțu, următoarea noapte concertul s-a desfășurat la Casa Filipescu-Cesianu.

– Deci un cvintet înființat special pentru acest festival.

– Da, este un grup care s-a creat special, s-a lansat în România. Ei sunt deja muzicieni consacrați, au și formația lor, alcătuită din șapte instrumentiști, dar de această dată au venit numai cinci și vor rămâne așa, în această componență.

– Vorbiți-ne vă rog despre celebra pianistă Klejda Tare și despre ceilalți membri ai cvintetului, au mai fost în România?

– Ea a avut concerte, inclusiv la Palatul Suțu un concert solo, dar a avut concerte și cu Bucharest Ladies Orchestra, la Călărași și București. Ceilalți instrumentiști au fost și ei în România, acum doi ani, au avut un concert la Teatrul Național cu prilejul unei seri dedicată muzicii albaneze, cu ajutorul domnului Ion Caramitru.

– Ce alte surprize au mai fost pregătite pentru public?

– Din Germania, am adus o pianistă foarte cunoscută, albaneză, are un stil romantic, al ei, Dhurata Lazo, care a avut seara sa, marți, 5 iunie, împreună cu Andreea Ștefănescu, la vioară. Deci vioară și pian, la Palatul Suțu. Tenorul Alfredo Pascu a cântat cu mine și cu Albania Cvintet. Am avut o corală condusă de dirijorul Corului Regal, Andrei Stănculescu. Apoi Bucharest Ladies Cvintet, Maria Chifu cu formația ei, mulți alți soliști extraordinari. În general și muzica a fost deosebită pentru că este cu influență balcanică. Fiind invitați albanezii, am avut mai multă muzică balcanică decât muzică internațională de această dată.

– Cum v-ați gândit să aduceți publicul în sălile muzeelor, cărui public vă adresați?

– Eu consider că această combinație între muzică și cultură și muzeu ar fi foarte interesantă pentru fiecare dintre noi. Pentru că așa ne descoperim existența, ne descoperim tradiția, cultura, arta prin muzică… Museicorum! O combinație între muzică și muzeu. Oamenii trebuie să vină și să vadă cu ochii lor, să asculte ei înșiși, să trăiască această experiență inedită pentru mulți. Pentru că se poate vorbi mult, dar impactul pe care îl are trăirea acelor momente, sperăm noi unice, nu ți-l poate reda nici o povestire a cuiva. Dacă ne dorim așa, un fel de perfecțiune, fiecare poate să-și ia un CD și să-l asculte ațipind, dar în momentul în care mergi la un spectacol, ai toate la un loc. E unic. Și muzica, și vizualul, și vorba, și cântecul, și instrumentele. Și, atunci, pătrundem în sufletul fiecăruia dintre noi.

– Cum vi se par românii ca public la astfel de spectacole?

– Majoritatea spectatorilor pe care eu i-am cunoscut sunt foarte dornici să asculte și să primească muzică de calitate în sufletul lor. Dar trebuie lucrat să vină și foarte mult tineret. Pentru că, din păcate, calitatea nu se vinde. Trăim în secolul în care valorile nu se valorizează. Deci promovăm ce nu trebuie, iar tinerii și copiii sunt obișnuiți să vadă ceea ce n-ar trebui de fapt. Nu trebuie să existe mizerie și lucruri murdare la o vârstă fragedă, când ei sunt în formare. Trebuie investit foarte mult în educația unui om pentru că acești copii vor fi viitorul nostru. Trebuie să le dăm ceea ce au nevoie. Dacă noi promovăm cultura, arta adevărată și valorile unei țări, atunci și acești copii sunt dornici să afle ce este frumos.

– Ești o vedetă cunoscută și iubită în Albania, acum trăiești și concertezi în România. Te gândești că ai putea duce modelul Museicorum în Albania, poate și în alte țări?

– Este lucrul cel mai frumos pe care l-am putut atinge. Ar fi frumos, desigur! Îi mulțumesc domnului Adrian Majuru și întregului staf pentru toată susținerea acordată și sunt atât de încântată încât și în Albania am început să fac același lucru. Anul trecut am deschis în Muzeul Național din Tirana, împreună cu dl director Majuru, concertul ”Hello, my name is Bucharest”. Am avut un concert extraordinar acolo, și un public foarte încântat ca într-o sală de muzeu să vadă și altceva. Pentru că până atunci nu fusese promovată ideea de vernisaj și muzică.

– Este înțeleasă această idee?

– Și în România, la început, au fost mai puțini, apoi din ce în ce mai mulți, deși sălile nu sunt chiar așa de încăpătoare. Dar oamenii știu că data viitoare se pot întoarce să vadă un alt spectacol de-al nostru și pleacă încântați. Și știu că în următoarea lună, la un alt muzeu, vor asculta ceea ce își doresc. Pentru public este foarte important mesajul și istoria locului. După ce ascultă o muzică frumoasă, sau până să asculte muzică, vizitează expozițiile. Ceea ce este cu adevărat fantastic.

 

(Interviu realizat de Simona Popescu pentru „București în 5 minute”, publicație a Muzeului Municipiului București)

#Museicorum2018 #ArlindaMorava #PalatulSuțu #CasaFilipescuCesianu #MuzeulTheodorAman #MuzeulNicolaeMinovici #MuzeulMunicipiuluiBucurești

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *