„Lumea satului în pictura românească„
În continuarea seriei expozițiilor anuale organizate de Pinacoteca București, Secția Artă a Muzeului Municipiului București propune organizarea la Palatul Suțu, începând din decembrie 2022, a unui compendiu patrimonial din colecția Pinacotecii București, menit să ilustreze și să prezinte lumea satului românesc, viața țăranilor și tradițiile specifice lumii rurale. Expoziția este rezultatul unei cercetări laborioase, discursul de prezentare fiind foarte modern și adaptat viziunilor contemporane de a privi moștenirea culturală tradițională, în contextul diversității civilizației europene.
În cadrul fiecărei culturi se cristalizează o anumită percepție asupra vieţii – în accepţiunea cea mai generală a termenului – descifrabilă, mai ales, în manifestările artistice folclorice -, regăsită totuşi şi în operele artiștilor care exprimă în modul cel mai complet profilul spiritual al poporului lor. Incontestabil, în această viziune factorii de generalitate se exprimă în termenii particularităţii.
În istoria şi critica noastră de artă referirile privind oglindirea specificului naţional s-au raportat la operele artiştilor care au zugrăvit mediul rural, specificul naţional fiind uneori identificat cu oglindirea unor elemente exterioare, caracteristice culturii materiale sau surprinderii individualităţii peisajului românesc. Nici astăzi, de exemplu, nu este pe deplin abolită conjunctura potrivit căreia Nicolae Grigorescu sau Dumitru Ghiaţă sunt maeştrii necontestaţi ai specificului naţional numai fiindcă în pânzele lor au surprins scene ale vieţii rustice. Studiind la Paris și descoperind pitorescul satului francez Barbizon, Grigorescu a conștientizat imediat potențialul extraordinar oferit de satul românesc și pădurile care-l înconjurau și a înțeles că nu trebuie decât să învețe să se exprime liber și direct, pentru a crea o pictură plină de culoare și poezie. Astfel, lumea satului a intrat în atenția artiștilor români mai ales odată cu preluarea tehnicilor de pictură în aer liber, studiul plastic al luminii solare, observația atentă a naturii și a spațiului rural, aflat în proximitate. Ieșirea în peisaj a însemnat pentru mulți artiști și descoperirea fascinantei lumii rurale, în toate formele sale de manifestare.
Din categoria artiştilor moderni apreciați pentru modul în care au reflectat „specificul naţional”, privit ca o analiză a lumii satului, fac parte pictori ca Octav Băncilă, Ştefan Dimitrescu, Camil Ressu, Theodor Pallady, Arthur Verona, Nicolae Vermont, Aurel Băeșu, Ștefan Popescu și mulți alții.
Stilul artistic al unui popor îşi găseşte o exemplară concretizare în artele folclorice – literatură, artă decorativă etc. „Arta ţăranului român – aprecia Francisc Şirato – e de invenţiune, de concentrare, pătrunzând prin sentiment, până la esenţialul formei. El nu copiază şi nu imită natura. Natura o spiritualizează prin purificare şi o exprimă printr-un echivalent geometric: forma eliberată de existenţa corporală – evidentă cu precădere în iconografia populară. Pe covoare şi scoarţe, linia, pătratul şi alte forme geometrice sunt organizate şi proporţionate dimensional, în culori primare, ce sunt gustate cu puterea unui spiritualism estetic. Forma apare lângă formă, floarea lângă floare în raporturi şi legături formale. Între forme, în distanţa suprafeţei se întinde liniştea spirituală a adâncimii: spaţiul din natură se află transpus la suprafaţă. Excesiv şi acesta, sentimentul poporului respinge graţia ritmului liniar şerpuit; nu are atracţiuni decât pentru repetirea şi alternarea ordonată a unui motiv formal”. În final, expunerea va prezenta și modul în care lumea satului a fost reflectată în perioada comunistă și în arta contemporană românească, făcând ca acest inedit demers să fie complet.
Expoziția poate fi considerată evenimentul expozițional al sfârșitului de an la Palatul Suțu, în spațiul dedicat Pinacotecii București, și aduce în atenția publicului o selecție impresionantă de lucrări, multe dintre acestea nemaifiind expuse de multă vreme. Călătoria prin satul românesc aduce în faţa privitorului portrete, peisaje rurale, naturi statice, interioare de gospodării ţărăneşti, cu „recuzita” lor specifică, scene de familie şi ocupaţii tradiţionale, satul sub anotimpuri, elemente de costum popular românesc, ceramică şi încă multe altele, de la pictură, grafică și până la sculptură.
dr. Elena Olariu, director adjunct Artă, Restaurare, Conservare
drd. Ana Maria Măciucă, muzeograf