OBSERVATORUL ASTRONOMIC VASILE URSEANU

Adresa: Bd. Lascăr Catargiu, nr. 21
Telefon: 0213 156 858 (Secretariat MMB)

Program de vizitare al expoziției:
Miercuri: orele 10.00-18.00;
Joi, vineri și sâmbătă: orele 10.00-21.15;
Duminică: orele 10.00-18.00;

Program observații

Observaţiile solare se vor desfăşura după programul de mai jos:
Miercuri: orele 11.00-19.00;
Joi: orele 14.00-17.00;
Vineri: orele 14.00-17.00;
Duminică: orele 11.00-16.00;

Observaţiile de seară se vor desfăşura după programul de mai jos:
Joi, vineri și sâmbătă: de la ora 19.00;

Prezentări de planetariu

Joi, vineri și sâmbătă
18.45 – Cerul în această noapte
19.30 – Universul cunoscut
20.15 – Cerul în această noapte
Duminică
11.30 – Cerul în această noapte
12.30 – Universul cunoscut
13.15 – Cerul în această noapte

Ultimul vizitator intră la ora 21.15.

Programul se încheie la 22.00.

facebook-logo-square

Acces Metrou – Linia M2, stația Piața Romană
R.A.T.B: 300, 381

5 lei – bilet întreg
2 lei – bilet redus

Observatorul Astronomic a fost reabilitat prin proiectul Consolidare, restaurare şi conservare OBSERVATOR ASTRONOMIC VASILE URSEANU, prin Programul Operaţional Regional 2007 – 2013, Axa Prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Domeniul Major de Intervenţie 5.1 – Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe.

Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” este singurul observator astronomic din capitală deschis publicului. Ideea unui Observator Astronomic s-a conturat în 1908, când amiralul Vasile Urseanu a devenit președintele Societății Astronomice Române. Unul dintre scopurile acesteia era înființarea unui observator astronomic popular care să servească la propagarea astronomiei în rândul maselor.

Amiralul Vasile Urseanu a demarat lucrările de construire, prin eforturi financiare proprii, a unei clădiri din București, pe bulevardul Colței, actualul bulevard Lascăr Cartagiu. Acesta obișnuia să spună: “Mi-am construit casa în formă de yacht, având o cupolă de observator, ca în același timp când fac observații cu luneta, să am senzația că plutesc pe mare.” Luneta cu care a fost înzestrat onservatorul este o lunetă Zeiss de 150 mm diametru și distanță focală de 2.7 metri, a treia ca mărime din țară la data aceea. La începutul activităţii observatorului astronomic, în regim particular (până în 1916), alături de amiralul Urseanu au mai lucrat ca observatori Victor Anestin – cunoscut popularizator al astronomiei în ţara noastră, Rosetti-Bălănescu şi alţii.

Înființarea sa a fost a fost salutată de publicațiile din 1910. După moartea amiralului (1926), luneta a fost demontată şi depozitată în subsolul clădirii, astfel că activitatea astronomică a grupului a încetat.

În anul 1933, Jeanne Urseanu, văduva amiralului, a donat clădirea municipalității orașului București, conditionând donația – conform dorinței testamentare a amiralului – de păstrarea memoriei acestei deosebite realizări. Astfel, pe placa comemorativă din interiorul clădirii, sub portretul familiei Urseanu realizat de pictorul Camil Ressu, sunt săpate în marmură cuvintele: “După o viață de muncă și credință, au dăruit acest lacaș ca să fie adăpost de artă și prilej de înălțare sufletească”.

Clădirea a adăpostit și Pinacoteca Municipală, temporar închisă în anii războiului, ca urmare a necesității asigurării valorilor față de bombardamentele aeriene (componentele de bază ale refractorul ZEISS fiind păstrate împachetate în subsolul clădirii). După război, ca urmare a organizării muzeului lui Anastase Simu, Pinacoteca a fost dezafectată, încăperile fiind folosite ocazional pentru repetițiile Fanfarei Primăriei.

Concomitent, astronomul român Nicolae Donici (1874-1956) a sondat posibilitățile reinstalării refractorului Zeiss în cupolă: obiectivul instrumentului se găsea în permanență pe masa din biroul savantului, situat la etajul II, chiar lângă ușa de acces în cupolă. După plecarea astronomului în Egipt, pentru continuarea studiilor sale asupra luminii zodiacale, s-a pus capăt acestor încercări.

Ele au fost reluate în 1949 de academicianul Călin Popovici, care, cu ajutorul prof. dr. Aurel Iacovache și cu sprijinul academicianului George Demetrescu – pe atunci director al Observatorului Astronomic al Academiei – a reușit să convingă autoritățile municipale de atunci să se ocupe de repunerea în valoare a ecuatorialului și a observatorului. Ca urmare, în aprilie 1950 a fost definitivată reinstalarea lunetei, la aceasta operație participând lucrători de la Industria Optică Română. Astfel, observatorul a fost inaugurat pentru public la începutul lunii mai 1950.

Observatorul a fost condus de Matei Alexescu, la început sub îndrumarea astronomului Călin Popovici. O primă expoziție astronomică, bazată exclusiv pe fotografii și desene originale rezultate din observațiile proprii, a fost organizată încă din 1952 într-una din sălile de la etajul I. Ea era completată prin expunerea unor piese rezultate din activități practice.

În anii ’60, obiectivul, devenit între timp “Muzeul Științelor Experimentale”, a fost dotat în mod substanțial cu aparatura fotografică modernă și laborator fotografic, o lunetă ecuatorială Zeiss 80/1200 mm, o lunetă azimutală de 80/500 mm, un celostat polar Zeiss de 120 mm diametru. În 1966, s-a construit și instalat telescopul Newton-Cassegrain de 450 mm diametru (cel mai mare din țară în acel moment). Acesta a funcționat până în 1970 când a fost dezmembrat din cauza deteriorării pieselor componente. După 1970 activitatea Observatorului a fost coordonată de Ion Corvin Sângeorzan și, din 1982, de dr. Harald Alexandrescu. Amândoi au fost buni popularizatori de astronomie, fiind singurii care țineau legătura între oamenii de știință și public în perioadele cât au coordonat activitățile Observatorului. Problemele inerente ale epocii (1970-1989) au făcut ca, pe lângă actitivatea de popularizare a astronomiei, să se imprime o tentă materialist-științifică activităților cu publicul.

Activitatea Observatorului era axată atât pe popularizarea astronomiei, oferind tuturor celor interesați posibilitatea urmăririi prin lunete a spectacolului bolții cerești, cât și pe efectuarea de observații și cercetări astronomice, realizate de astronomii amatori. Colectivul de astronomi amatori a luat ființă pe lângă Observatorul Astronomic și și-a desfășurat activitatea în mod organizat chiar de la redeschiderea sa, la mijlocul secolului trecut. În anul 1968, acest colectiv s-a constituit în Astroclubul București, care funcționează și în prezent.

În septembrie 2017 s-a inaugurat, după o lipsă de 40 de ani, o expoziție permanentă de astronomie, denumită „Descoperim împreună Universul”.

Despre expoziție

Noua expoziție permanentă „Descoperim împreună Universul: Expoziție de Astronomie”, inaugurată în data de 21 septembrie 2017, are ca subiect sistemul solar și explorarea acestuia, planetele, stelele și galaxiile, scopul principal al expoziției fiind ilustrarea locului nostru în Univers. O temă secundară este explorarea sistemului solar, sondele spațiale fiind reprezentate într-un mod inedit.

V-ați întrebat vreodată ce se află dincolo de granița vizuală a atmosferei Pământului? V-ați gândit vreodată la posibilitatea de a călători atât în spațiu, cât și în timp?

Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” vă oferă această oportunitate. Aici, curiozitatea, imaginația și setea de cunoaștere sunt răsplătite cu o imagine panoramică a locului nostru în Univers. Pășind în interiorul expoziției de astronomie, veți porni într-o aventură dinamică, fascinantă și plină de surprize.

Explorarea Universului nu a fost niciodată mai ușor de realizat.