Obiectul lunii aprilie la Muzeul Victor Babeș: Albumul Institutului de Patologie și Bacteriologie

Din 1 aprilie 2021

Obiectul lunii aprilie la Muzeul Victor Babeș

Albumul Institutului de Patologie și Bacteriologie, sfârșit de secol XIX

Victor Babeș, medic, bacteriolog și anatomopatolog, creatorul școlii române de morfopatologie și microbiologie, s-a născut la Viena, la 28 iulie 1854. Mama sa era austriacă, iar tatăl, bănățeanul Vincențiu Babeș era avocat și militant pentru drepturile românilor transilvăneni. Totodată, Vincențiu Babeș a fost unul dintre membrii fondatori ai Academiei Române. Victor Babeș a terminat studiile gimnaziale la Lugoj. Inițial, a fost atras de actorie, dar a decis să studieze medicina după moartea surorii sale de ftizie. Astfel, chiar dacă după absolvirea liceului s-a înscris la Conservatorul de artă dramatică din Budapesta, renunță la aceste cursuri și, în iarna anului 1871, se înscrie la Facultatea de Medicină din Budapesta. După absolvirea cu succes a anului I, decide să-și continue studiile la Viena. ( Pe urmele lui Victor Babeș, de Mihai Neagu Basarab, pp. 93-115)

În 1887, Victor Babeș – după un periplu științific de excepție prin marile orașe europene – vine la București, unde, în același an, pune bazele Institutului de Patologie și Bacteriologie, pe atunci unic în lume și care avea inițial patru secții: Secția I pentru cercetarea bolilor infecțioase la om, denumită ulterior Secția de bacteriologie și anatomie patologică, sub conducerea lui Gh. Marinescu, viitorul mare neurolog; Secția a II-a pentru cercetarea bolilor infecțioase ale animalelor; Secția a III-a, de chimie patologică și biologică; Secția a IV-a, pentru tratamentul antirabic. Institutul a fost înființat la 28 aprilie 1887, prin Legea nr. 1197, ca Institut de Bacteriologie, aparținând de Ministerul de Interne, care pe atunci avea în sarcina sa problemele sănătății publice, fiind cel mai vechi institut științific medical din România. (Oameni de știință…Conexiuni…Gesturi frumoase, de C. Popescu-Ulmu, pp. 101-117 )

În cadrul Institutului de Patologie și Bacteriologie din București-primul institut de cercetări științifice înființat în România- Victor Babeș a organizat în 1888, al doilea centru de vaccinare antirabică din lume, după cel creat de Louis Pasteur la Paris. Savantul român a adus contribuții în studiul tuberculozei, turbării, leprei, difteriei, pelagrei, holerei, descoperind corpusculii virotici din celulele creierului animalelor turbate (Corpusculii Babeș-Negri) și peste 50 de germeni patogeni noi. În literatura de specialitate bolile provocate de agenții patogeni la animale au fost denumite Babesioze (Babesia bovis și Babesia ovis), după numele lui Victor Babeș.

Printr-un decret din 2 martie 1925 s-a hotărât ca Institutul de Patologie și Bacteriologie din București să se numească Institutul dr. Victor Babeș. Astfel, în referatul ministrului Instrucțiunii Publice se arăta:  „Institutul de patologie din București a fost creat în anul 1887 de dl. prof. dr. Victor Babeș, care a știut să-i dea o atât de mare dezvoltare încât astăzi figurează în rândurile celor mai însemnate institute similare din Apus (…). În Institut, pe lângă tratamentul antirabic, introdus și modificat de dl. prof. dr. Victor Babeș, se prepară serul antidifteric, vaccinul antiholeric, antitific, serul meningococic, tuberculina. Pe lângă acestea, Institutul lucrează cu tot mai mare interes și în direcția chestiunilor de igienă (holeră, lepră, pestă, tifos, streptococie), aducând cercetări proprii de mare importanță practică (…).”

Inițial, institutul a funcționat, sub conducerea lui Victor Babeș, de la început și până în anul 1899, în vechiul palat al familiei Brâncoveanu, pe terenul dintre Palatul de Justiție din București și clădirea Teatrului de Operetă (demolată între timp), pe malul drept al Dâmboviței, în fața Căii Victoriei, unde se înalță în prezent blocul-turn. Vechiul palat al Brâncovenilor era o clădire enormă, dar dărăpănată, care servise un timp și ca reședință domnească pentru Gheorghe Bibescu. Din 1899, institutul funcționează neîntrerupt în clădirea de pe Splaiul Independenței nr. 99-101, creată de arhitectul francez Louis Blanc. Institutul a fost conceput inițial ca o școală practică superioară pentru toți cei din domeniul sanitar, un institut medical complex asemenea Institutului Pasteur de la Paris, având secții de anatomie patologică, bacteriologie, vaccinare antirabică, patologie veterinară, serologie și chimie. În timp o parte din aceste domenii au fost preluate de alte așezăminte care au apărut ulterior, având ca model Institutul „Victor Babeș”: Institutul Cantacuzino, Institutul de Igienă și Sănătate Publică, Institutul de Virusologie. În prezent, poartă titulatura de Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei și Științelor Biomedicale „Victor Babeș” și activitatea sa este concentrată pe aplicații clinice, farmacologice, profilactice și igienice.

Obiectul lunii aprilie la Muzeul Victor Babeș este emblematic pentru cariera și viața savantului român Victor Babeș. Este vorba de Albumul Institutului de Bacteriologie (Institute de Bacteriologie de Bucarest). Acest album poate fi văzut la Muzeul Victor Babeș, atât în format clasic (ediția veche), cât și în format digital, pus la dispoziția publicului în cadrul expoziției permanente „Victor Babeș (1854-1926). Principii, valori, moșteniri”. La acest institut de pe cheiul Dâmboviței, savantul Victor Babeș a locuit împreună cu soția sa, Josefina Torma și cu unicul fiu, viitorul diplomat Mircea Babeș. Tot aici a cercetat alături de colaboratori sau studenți, inclusiv cu fratele său (doctor în chimie), Aurel Babeș, în cadrul laboratoarelor. Imaginile din album îl înfățișează pe Babeș alături de tineri rezidenți sau aspiranți mediciniști. Albumul conține 17 fotografii și un plan pe pânză, cu o copertă dublă legată în piele. Proveniența și data intrării în Colecția Muzeului Victor Babeș le aflăm din Procesul Verbal din 27 decembrie 1956, nr. 65 (donație), de la Institutul Ioan Cantacuzino. Fotografiile din album datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea și surprind imagini – de interior și exterior – cu Institutul de Bacteriologie din București. Titlul albumului și legendele fotografiilor sunt în limba franceză.

Profesorul dr. Petre Calistru, într-un discurs ținut în Aula Academiei, spunea: „Victor Babeș ne-a lăsat o moștenire intelectuală de o valoare incomensurabilă. Poate că una dintre cele mai importante descoperiri ale omenirii o reprezintă utilizarea antibioticelor, medicamente care au salvat milioane de vieți. Numele lui Victor Babeș este și va fi întotdeauna strâns legat de apariția antibioticelor.”

Text: Oana Panait, muzeograf, Muzeul Victor Babeș – Muzeul Municipiului București

Bibliografie:

Mihai Neagu Basarab – Pe urmele lui Victor Babeș, București, Editura Sport-Turism, 1988;

Membrii Academiei Române, București, Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, 2003;

C. Popescu-Ulmu – Oameni de știință…Conexiuni…Gesturi frumoase, București, Editura Albatros, 1981, pp. 101-117;

Radu Iftimovici, Petre Calistru- Europeanul Victor Babeș (1854-1926), Editura Amalthea, 2007;

Sabin Ionel – Hodoni. Istorie și cultură, Editura Politehnică, Timișoara, 2018.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *