Natură moartă, natură vie (capodopere din colecția Pinacotecii Municipiului București)

VA URMA DIN OCTOMBRIE 2019

EXPOZIȚIE TEMATICĂ LA PALATUL SUȚU

NATURĂ MOARTĂ, NATURĂ VIE – CAPODOPERE DIN COLECȚIA PINACOTECII MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Muzeul Municipiului Bucureşti, prin Secţia de Artă, va organiza începând cu data de 4 octombrie 2019, o nouă expoziţie prin care îşi propune să valorifice bogatul patrimoniu existent în colecţia Pinacotecii Municipiului Bucureşti. Expoziţia se va deschide la Palatul Suţu, Bd. I. C. Brătianu, nr. 2.

Expunerea propune publicului o incursiune plină de culoare prin istoria artei româneşti, având drept pretext prezentarea a două genuri artistice extrem de apreciate de colecţionari şi de amatorii de artă: natura moartă (statică) şi peisajul (natura vie). Destinate iniţial să înfrumuseţeze, prin decorativismul lor, reşedinţele aristocratice sau burgheze, natura moartă (statică) şi peisajul (natura vie) devin în timp pretexte rafinate pentru studii moderne de formă şi culoare.

Natura statică şi peisajul sunt două genuri artistice aflate aparent în opoziţie, având însă ambele un important punct comun: artistul, creatorul subiectiv al imaginii.  Pictorul îşi alege modelul de reprezentare din faţa lui (un colţ de natură sau un grup de obiecte) şi-l reproduce apoi prin formă şi culoare, transformându-l într-un artefact (opera de artă). În expoziţia Pinacotecii Municipiului Bucureşti, peisajul va fi prezentat şi analizat alternativ cu natura moartă, aceasta din urmă gândită în pictura modernă şi contemporană mai ales ca o scenografie de atelier sau ca un exerciţiu de măiestrie artistică.

Reproducerea unui peisaj presupune o relaţie activă om-natură, subordonată graţiei divine şi marcată constant în arta medievală, de exemplu, de nostalgia “paradisului pierdut”. Din secolul XIX, artistul se desprinde mai clar de reprezentarea religioasă, privind peisajul (natura vie) dintr-o nouă perspectivă: laică şi contemplativă. Acest raport nou, laic, dintre om şi mediul înconjurător a fost perceput în istoria artelor ca un sindrom al modernităţii. Natura, la fel ca şi divinitatea în trecut, creează de acum coordonatele perfecţiunii şi ale frumuseţii. La impresionişti, peisajul însemnă mai ales creaţia în aer liber, în „plein air”, iar la polul opus se află natura statică, o compoziţie “artificial” creată în atelier sau concepută după regula şcolilor de artă.

În spaţiul românesc, redarea peisajului (natura vie) a căpătat profunzime odată cu Nicolae Grigorescu, arta plastică autohtonă devenind, odată cu creaţia lui, cu adevărat înnoitoare. Grigorescu se desprinde definitiv de maniera academistă de tratare a peisajului, prin vibraţia romantică a percepţiei sale artistice. Mai mult decât atât, îmbinând peisajul rural cu detaliul etnografic al costumelor personajelor reprezentate în natură, Grigorescu a definit în pictura autohtonă caracteristica specificului naţional.

Ştefan Luchian, marele maestru al florilor, este pictorul care a manifestat în toată opera sa un pregnant simţ al naturii. Datorită bolii de care a suferit, Luchian nu a mai putut la un moment dat să picteze în peisaj. Imobilizat la pat, el a adus natura vie în pictură şi prin intermediul naturilor statice cu flori, disipând graniţele dintre cele două genuri artistice.

La Theodor Pallady natura statică rămâne foarte bine individualizată, devenind un gen major, alături de nud sau de scenele de interior, care i-au definit creaţia şi care au făcut să fie considerat cel mai rafinat pictor român modern.

Cu aceeaşi strălucire metalică, dură, a culorilor, Gheorghe Petraşcu a excelat în ambele genuri, peisaj şi natură moartă, creând lucrări emblematice, care l-au definit ca un mare maestru al picturii autohtone.

Punând în valoare opera unor importante personalităţi ale artei plastice româneşti: Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Constantin Artachino, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Ştefan Popescu, Elena Popea, Cecilia Cuţescu Storck şi alţii, expoziţia: Natură moartă, natură vie – capodopere din colecţia Pinacotecii Municipiului Bucureşti este concepută ca un spectacol al frumosului, destinat să producă vizitatorilor încântare şi plăcere estetică pură.

Dr.  Elena Olariu

Director Adjunct – Secţia Artă

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *