Din 5 mai 2021
MICRO-EXPOZIȚIE LA MUZEUL Dr. NICOLAE MINOVICI
„Ateliere ceramice moderne din colecția Minovici: Troița și Gheorghe Niculescu, Frații Tompa și Atelierele Domeniile Coroanei”
Expunerea ceramicii a căpătat rol dublu-decorativ în expunerea gândită de medic. O dată, prin decorativismul pieselor în sine, bogat încărcate, sugestive simbolic, cu decorul tradițional geometrizant, liniar sau floral, în culori cu precădere sobre, respectiv, prin noile asocieri cromatice și decorativismul modernizat propus de atelierele proaspăt înființate ce recurgeau în special la reprezentarea figurii umane și a tratărilor naturaliste, cât și a introducerii iconografiei religioase. În al doilea rând, rolul decorativ e sugerat de felurile de expunere: prin asocieri grăitoare, precum expunerea vasului cu hora în centrul „odăii săsești și românești”, ori prin intermediul suprafolositelor compuneri de motive, prin montarea pieselor pe pereți și pe tavane (pe post de abajur) în formă de raze solare.
Încă de la intrarea în muzeul de artă populară, vizitatorul este confruntat cu prezența celei mai bogate categorii a colecției concepute de Nicolae Minovici: ceramica. Ridicând ochii, privitorul întâlnește o piesă deosebită, poate unică, atribuită unui atelier bucureștean care a trăit o viață relativ scurtă: Atelierul „Troița”. Piesa, recent restaurată, înfățișează un motiv special, acela al horei românești. Se întâlnește pe numeroase alte vase de la atelierele Troița și Gheorghe Niculescu, paternitatea fiind una incertă. Într-o fotografie de epocă, se remarcă faptul că piesa a pierdut o parte din componente, zona bombată de pe ceea ce poate fi numită burta. Farfurii de numeroase dimensiuni au fost așezate sugestiv sub forma unui motiv decorativ întâlnit din cele mai vechi timpuri: roata solară, sporind astfel rolul decorativ al pieselor și creând un efect spectaculos, iar muzeul a devenit spațiu de exprimare artistică al colecționarului. Căni mici și mari, ulcele, oale, cofițe, farfurii și strachini, ploști, vaze, sfeșnice, ulcioare de nuntă au fost expuse pe pereți și pe blidare, pe mese și sobe, care sunt ele însele piese de o deosebită valoare artistică. De altfel, colecția conține și o serie de cahle. Ghivece de flori decorate cu motivul horei erau suspendate de arcada de lemn care realiza trecerea dintre Camera fetei și Salon. Sunt reprezentate numeroasele forme pe care creația ceramică le poate lua, cu oalele cu guri circulare sau bi și trilobate, cu o toartă sau mai multe toarte decorative. Creația artistică desăvârșită e atinsă atât în sfera pieselor tradiționale, dar cu precădere în aceea a atelierelor de olărie nou înființate la începutul secolului trecut: Troița și Gheorghe Niculescu din București, Frații Tompa din Turda, Cluj și Atelierele Domeniile Coroanei de pe lângă București.
Dacă piesele create la Frații Tompa sau Domeniile Coroanei par să reproducă modele mai vechi românești, și într-o oarecare măsură și producția lui Niculescu se înscrie în această manieră, cel din urmă, care-și afla atelierul la Pod Băneasa (așadar aproape de vila lui Minovici, despre care unele date înclină către ar fi patronat activitatea atelierului de ceramică) și artiștii de la „Troița” au ales drumul inovației. Camil Ressu, unul dintre artiștii vizuali care au lucrat la atelierul de ceramică modernă „Troița” București, a creat designul mai multor piese reproduse ulterior de olari. Farfuria tip taler, piesa centrală a microexpoziției, decorată cu motivul berzei, este un astfel de exemplu; aceasta nu poartă semnătura artistului, ci numai simbolul stilizat al troiței. Favoritul colecției, pictorul Gheorghe Ionescu Doru este și el unul dintre artiștii care au activat în cadrul acestei organizații, piesele sale nefiind însă identificate până la această dată; printre ceilalți artiști se numără Nicolae Tonitza, Ștefan Dumitrescu sau Nora Steriadi al cărei interes în ceramica de artă nu a fost abandonat după închiderea fabricii. Activitatea acestor ateliere se înscrie demersului creării unei arte naționale care să pună în valoare trecutul cultural al țării și să sporească activitatea industrială cât și economia.
Text: Mădălina Manolache
Surse bibliografice
Ciobanu, Mihaela, „Restaurarea unui corp de iluminat din ceramică aflat în patrimoniul Muzeului de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici”, Revista de Artă și Istoria Artei, MMB, București, 2018.
Zamfir, Silvia, „Patrimoniul Muzeului de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici”, Revista de Artă și Istoria Artei, MMB, București, 2018.
Site-ul 100 Romanian design objects, accesat la 22.04.2021, http://100romaniandesignobjects.com/vas-ceramic/.