Ce legătură există între pictorul Costin Petrescu, profesor la Belle Arte în anii de glorie ai României Mari, conflictele dintre Ministerul Finanțelor și Banca Națională a României în perioada imediat următoare Marii Uniri, o posibilă expoziție de artă românească la Brooklyn Museum, atmosfera de boemă și emulație artistică a New York-ului în anii 1919-1920, Regina Maria și multe alte personalități ale culturii americane și române?
Toate aceste fire, necunoscute până acum, care țes o poveste orginală a încercărilor recent născutei Românii Mari de a-și crea bancnotă proprie pe model american, ezitările și confruntările între decidenții politici ai vremii, sunt de găsit în cartea, recent apărută la Editura Paideia (col. Paideia Emblematic), „Pictorul Costin Petrescu la New York, 1919-1920”, de Eduard Andrei. Cartea se adresează deopotrivă celor interesați de politica instituțiilor statului, istoria culturală și atmosfera epocii, istoricilor de artă, colecționarilor, celor interesați de relațiile româno-americane și celor care doresc o lectură asemenea celei a unui roman de mistere (unul dintre capitole explorând chiar misterul unui tablou).
Lansare:
Muzeul Municipiului București / Palatul Suțu, joi, 1 august 2019, orele 18.00. Prezintă: Dr. Adrian-Silvan Ionescu, Directorul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române; Dr. Adrian Majuru, Director al MMB, Dr. Eduard Andrei, autorul cărții.
Despre volum:
Bazat pe documente inedite, din arhive românești și americane, volumul se concentrează asupra unui capitol necunoscut din viața și activitatea pictorului român Costin Petrescu (1872-1954): perioada petrecută la New York (noiembrie 1919 – martie 1920), unde a fost trimis în misiune specială pentru a superviza fabricarea noilor bancnote românești, realizate după designul său, la „The American Bank Note Company”, căci după Marea Unire din 1918 se impunea unificarea monetară, ce devenise o prioritate a noului Guvern român. Dincolo de acest scop oficial, sejurul american al lui Costin Petrescu a însemnat și un important contact cu reprezentanți de marcă ai disporei românești, precum profesorul și jurnalistul Leon Feraru, și cu personalități din mediul artistic new yorkez al epocii: între alții, i-a cunoscut și portretizat pe poetul Edwin Markham și pe scriitoarea Jeanne Robert Foster, care l-a introdus la The National Arts Club, și l-a întâlnit pe William Henry Fox, directorul Brooklyn Museum, cu care a inițiat proiectul organizării unei ample expoziții de artă românească în SUA. După întoarcerea în țară, tratativele au continuat pentru o vreme, inclusiv prin întâlnirea cu curatorul muzeului american, Stewart Culin, venit la București. Deși, în cele din urmă, expoziția nu s-a realizat, demersurile lui Costin Petrescu dovedesc angajamentul său în slujba patriei și a promovării în SUA a artei românești. De asemenea, cartea oferă o analiză mai largă, utilă pentru o mai bună înțelegere a identițății românești moderne, a imaginii României în SUA și a contextului cultural și socio-istoric de imediat după Marea Unire din 1918.
Opinie critică:
Exceptându-i pe emigranții transilvăneni de la cumpăna dintre veacuri, mânați peste Ocean de motive economice, în Statele Unite nu avem prea multe prezențe românești active în zona cultural-artistică în primele decenii ale secolului XX. Costin Petrescu reprezintă mai degrabă excepția în acest domeniu. Autor al proiectului pentru noile bancnote ale României Mari, artistul fusese trimis pentru a superviza finisarea tipăririi acestora. După cum aflăm din paginile cărții, în cele patru luni cât a stat în New York și-a făcut relații și a executat câteva portrete, s-a întâlnit și s-a împrietenit cu membrii elitei comunității românești. Mai mult de atât, a antamat organizarea unei complexe expoziții românești la Brooklyn Museum, care a rămas, din păcate, nefinalizată, în pofida eforturile sale și a contactelor la nivel înalt pe care le avusese.
Valorificând un bogat material de arhivă, rămas până acum necunoscut publicului românesc și american, uvrajul de față revelează un important moment din relațiile culturale româno-americane. Pentru strădania de a face cunoscută această însemnată documentație inedită, autorul trebuie felicitat și încurajat a continua să exploreze arhivele de peste Ocean spre a da la lumină și alte personalități sau aspecte uitate din contactele intelighenției noastre cu Lumea Nouă. (Adrian-Silvan Ionescu)
Despre autor:
Eduard Andrei este doctor în istoria artei, cu o teză despre arhitectura şi pictura bisericilor ortodoxe dobrogene de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi din prima jumătate a secolului XX, susţinută la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti (2011). A obţinut licenţa în pictură la aceeaşi universitate (1997) şi un master în “Sciences et Techniques des Arts” la Institut Supérieur des Beaux-Arts din Tunis (2004). Este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România (din 1997), cu o bogată activitate expoziţională în ţară şi în străinătate. Dubla sa formaţie, de artist vizual şi de critic de artă, face ca temele scrierilor sale despre artă să fie abordate nu doar dintr-o perspectivă pur teoretică, ci şi din aceea a practicianului. A publicat texte de specialitate în revistele Studii şi Cercetări de Istoria Artei, NY Arts Magazine, Antichităţi-România, Tomis, Ex Ponto, Universitaria, Îndrumător Pastoral ş.a. A predat istoria artei universale şi româneşti la Facultatea de Arte a Universităţii Ovidius din Constanţa, ca lector (2008-2012), reluându-şi activitatea la catedră din 2018. Pentru patru ani (2014-2018) a fost coordonator de programe la Institutul Cultural Român de la New York. Din 2019 este cercetător ştiințific la Institutul de Istoria Artei “G. Oprescu” al Academiei Române.
Mai multe informații: https://www.paideia.ro/arte-arhitecturi/2021-pictorul-costin-petrescu-la-new-york-1919-1920-eduard-andrei-9786067482829.html