La Muzeul Dr. Nicolae Minovici poate fi vizitată, până pe data de 16 septembrie, expoziția „Viața privată și practici sociale în Epoca de Aur”. Un interviu cu dl COSMIN NĂSUI, curatorul expoziției, oferă noi informații despre acest proiect care abordează îndrăzneț un segment important, și rămas sensibil, din istoria românească recentă, perioada comunistă din timpul lui Nicolae Ceaușescu, lansând o cercetare curatorială ce urmărește practici sociale și manifestări de viață culturală, cu accent pe mediul urban, la nivel național.
Ești curator al expoziției prezentate în perioada 1 august – 16 septembrie 2018 la Muzeul Nicolae Minovici. Ce aduce nou proiectul „Viața privată și practici sociale în Epoca de Aur”?
Proiectul privește dintr-o perspectivă inedită, cea a expoziției-cercetare, istoria artei recente din perioada ceaușistă 1965-1989. Viziunea pluridisciplinară din domeniile istoriei, antropologiei, artei și sociologiei contextualizează viața privată, erotismul, sexualitatea, dar și programul de politici pronataliste și fenomenul „generației decrețeilor”. Lucrările de artă cu subiecte erotice produse în perioada Epocii de Aur stau mărturie pentru limita permisivității, a bunului gust, a moralei, a cenzurii și pentru modul în care atât viața privată cât și arta erau probleme de stat. Există și câteva focusuri ale expoziției, cel mai provocator fiind prezentarea seriei de lucrări „Al 13-lea Congres”; xilogravuri din 1982, cu caracter obscen și totodată defăimător la adresa regimului Ceaușescu, semnate de artistul grafician Ion Panaitescu.
Ce ne-ai putea dezvălui despre volumul aflat în pregătire în cadrul proiectului? (Erotism și sexualitate în Epoca de Aur, Editura PostModernism Museum, 2018)
Volumul conține două cercetări semnate de istoricul Cristian Vasile și de mine precum și o selecție generoasă de peste 100 de reproduceri de lucrări de artă și alte materiale de arhivă, cu subiecte erotice, din Epoca de Aur, din care cele mai multe sunt inedite. Textul semnat de Cristian Vasile analizează principalele elemente de reconfigurare a vieţii private de după 1945-1948 sub impactul legislaţiei comuniste și a discursului ipocrit privind egalitatea între sexe. Autorul tratează contextul în care nuditatea a devenit aproape prohibită, regimul comunist din România fiind unul dintre cele mai pudice din lagărul socialist. Pe de altă parte, același regim – prin poliţia sa politică – a procedat fără scrupule atunci când s-a pus problema exploatării oneroase (și pe scară largă), a elementelor de viaţă privată care intrau în contradicţie cu cadrul normativ extrem restrictiv. Pornind în principal de la dosarele „agentului Anton“ (Petru Comarnescu), Cristian Vasile va formula câteva remarci privitoare la acest tip de ingerinţe, mai ales în vieţile private ale artiștilor. Textul meu se oprește asupra contextului social, al rolului publicațiilor de vulgarizare științifico-medicală, a definirii familiei în Epoca de Aur și a tipului de sex-appeal al cuplului comunist, dar mai ales, analizează reprezentarea artistică a erotismului și sexualității acestei perioade în lucrările creatorilor români.
Colaborarea Asociației PostModernism Museum cu Muzeul Municipiului București merge în diverse direcții. Care sunt evenimentele următoare?
Ne bucurăm să colaborăm cu Muzeul Municipiului București atât în prezentarea expozițiilor, dar și a cercetărilor realizate de experții noștri în formate de mese rotunde, workshopuri, dezbateri și publicații. Toate acestea alcătuiesc împreună mecanismul unui proiect. Pentru anul acesta va urma o conferință de tip dezbatere prilejuită de lansarea celui de-al doilea volum „Centenarul femeilor din arta românească” în care avem invitați contributori-autori și vorbitori precum: Ioana Vlasiu, Ileana Pintilie, Luiza Barcan, Ana Maria Măciucă, Alin Ciupală, Cătălin Davidescu, Cristian Vasile, Radu Popica, Victor Sămărtinean.
Interviu realizat de Angelica Iacob