Interviu cu Manuela Mureşan: „Dialog susţinut şi constant cu societatea civilă”

Manuela Mureşan, preşedinte al Comisiei de Cultură – Consiliul General al Municipiului București

Care sunt prioritățile pe care le-ați stabilit pentru mandatul dumneavoastră de președinte al Comisiei de cultură, culte și educație civică, relații internaționale și relația cu societatea civilă din cadrul CGMB?

Manuela Mureșan: Înainte de toate, mi-am propus o mai bună comunicare cu și între instituțiile consiliului general și ale primăriei, cu bucureștenii, cu cetățenii, în general. Având această comunicare funcțională, voi putea ști direct nevoile și, într-o bună măsură, soluțiile care vin dinspre actorii culturali, fie ei independenți sau de stat.

În al doilea rând, cred că e la fel de important să se înțeleagă în mod corect care este rolul unui consilier general. El aprobă sau respinge, prin vot, propunerile venite din partea primarului și direcțiilor din subordinea sa. Astfel, proiectele vin dinspre primărie, iar adoptarea sau respingerea lor ține de modul în care consiliul general reușește să aprecieze utilitatea, oportunitatea sau ce anume poate fi îmbunătățit la ceea ce primarul și echipa sa vor să pună în practică. Consiliul general poate fi deci o frână sau poate fi un ajutor în demersurile reformiste și urgențele pe care o administrație locală le are de gestionat. Iar dialogul pe care un consilier trebuie să-l aibă cu toate părțile implicate în acest demers legislativ este esențial.

În acest sens, vreau și să mă asigur că toate instituțiile de cultură din subordinea Primăriei Generale a Municipiului București beneficiază de un cadru de reglementare cât mai bun, care să vină în sprijinul lor, dar consider că este prioritară și încurajarea sectorului independent.

Sunt principalele obiective pentru care am ales să fac parte din această comisie și faptul că, ulterior, am fost aleasă președinta comisiei mă onorează și motivează cu atât mai mult.

Desigur, prioritățile vor fi eșalonate de-a lungul mandatului de patru ani. Cu ce anume veți începe? Unde veți pune un accent deosebit?

M.M.: Anul 2020 a fost un an compromis din multe puncte de vedere: criza sanitară, amânarea alegerilor locale cu 6 luni, schimbările majore, intervenite în urma votului bucureștenilor, în conducerea primăriei. Avem un primar și doi viceprimari noi, un consiliu general cu mulți consilieri care sunt la primul mandat.

Anul 2021 va fi un an în care sperăm să se revină spre toamnă la normalitatea de dinainte de pandemie, deci este un an de tranziție, în care putem lucra cu calm și răbdare la organizarea și reorganizarea administrației locale, la pregătirea strategiilor în domeniul cultural, pentru ca următorii 3 ani, poate 8 ani, să fie coerenți și predictibili, iar bucureștenii să se poată bucura de o Capitală cu adevărat europeană. În 2021, eu acest lucru mi l-am propus: ca, împreună cu colegii mei din consiliu și din comisie, alături de primărie, dar, mai ales, prin dialog susținut și constant cu societatea civilă și cetățenii, să facem un plan multianual în care nevoile, așteptările și dorințele cetățenilor să se întâlnească într-un mod cât mai fericit cu posibilitățile, intențiile și propunerile administrației locale. Mă refer aici, desigur, în mod special la sectorul cultural, dar nu numai; cred că putem generaliza.

Cum vedeți dezvoltându-se promovarea culturii și artelor în Capitală, inclusiv pentru tânăra generație?

M.M.: Nu putem vorbi despre cultură și artă în anul 2021 făcând abstracție de criza sanitară. Așa cum nu putem vorbi tot despre cultură și artă în București fără a ține cont de sectorul cultural independent. Pentru a putea răspunde întrebării dumneavoastră, ar trebui să știm întâi foarte clar ce promovăm, pe cine promovăm și apoi cum promovăm. Or, convingerea mea este că și-n domeniul cultural asistăm, dacă nu chiar participăm unii dintre noi, la o schimbare de paradigmă. Prin urmare, cred că este necesar să ne împrospătăm și viziunea asupra modalităților de promovare a culturii și artelor.

Și în astfel de momente, tinerii sunt motoarele evoluției, prin deschiderea lor la nou, prin energia lor, prin cunoștințele lor „updatate”, prin idealismul lor încă nealterat de cutume. De asemenea, noua generație o găsim preponderent în sectorul cultural independent, deci nu numai că eu contez mult pe ei în această schimbare care începe cu 2021, dar trebuie să-i și susținem și ajutăm. În centrul activității noastre din Comisia de cultură trebuie să fie actul artistic – creația și creatorul, în special cei care sunt la început de drum și care nu au suficiente resurse proprii pentru a se face cunoscuți.

Și, nu în ultimul rând, promovarea culturii și artelor trebuie să țină pasul cu timpurile și cu evoluția tehnologică, cu digitalizarea. Și aici tot tinerii vor avea un cuvânt de spus, ca artiști sau/ și spectatori.

Care sunt măsurile la care vă gândiți pentru protejarea și dezvoltarea patrimoniului istoric al Bucureștiului?

M.M.: Consiliul general și comisia din care fac parte trebuie să susțină toate proiectele care vin dinspre aparatul și instituțiile primăriei în această direcție. Desigur că acea strategie și acele măsuri pe care eu le văd luate în 2021 se referă și la conservarea, ca o urgență, a patrimoniului istoric al Bucureștiului. În plus, aici va trebui ca eu și colegii mei din Comisia de cultură să lucrăm împreună și cu alte comisii și, repet, cu bucureștenii.

Având în vedere faptul că în această perioadă s-a pus accent pe competențe digitale, o parte consistentă a muncii mutându-se în online, cum vedeți susținerea acordată de PMB instituțiilor culturale bucureștene în acest sens?

M.M.: Cred că atât aparatul Primăriei, cât și instituțiile culturale subordonate au un rol egal în acest proces. În sensul că ar trebui să existe o cerere clară și unitară din partea subordonatelor din domeniul cultural, la care primăria să poată răspunde cu soluții imediate. Nu cred într-o digitalizare venită de sus în jos, făcută poate chiar „cu forța”, ci într-o nevoie constatată și exprimată coerent din partea instituțiilor culturale. Și aici aș vrea să subliniez, ca o observație a primelor mele luni de mandat de președinte al Comisiei de cultură, că simt o lipsă de comunicare, colaborare, coordonare – iată că avem și cei 3 C – între instituțiile culturale ale Primăriei, fie că vorbim de centre culturale, teatre, muzee sau biblioteci. Cred că aici comisia poate lucra eficient pentru a asigura dialogul dintre instituții, dar și cu sectorul cultural independent și consumatorii – să le zic și eu așa – de cultură.

Muzeul Municipiului București este singurul muzeu din centrul Capitalei care oferă expoziții relevante și moderne de istorie şi artă, în special pentru perioada modernă și contemporană, o parte importantă a sediilor muzeului fiind amplasată în zone turistice ale Bucureștiului. Acum sunt în vigoare restricții sanitare, turismul având și el de suferit. Dar, în viitor, cum vedeți relansarea integrării muzeului în circuitul turistic european?

M.M.: Nu numai Muzeul Municipiului București trebuie integrat în circuitul turistic național, european și chiar internațional, ci întregul sector cultural, inclusiv cel independent. Desigur că se poate elabora o strategie și-n această privință, și este bine să ne gândim la acest lucru, una care să nu se limiteze la administrația locală, ci să aibă conexiuni și cu Ministerul Culturii, Ministerul Turismului, alte instituții guvernamentale și nu numai. Dar pe de altă parte, turismul este o afacere, are și un generos cod CAEN, deci dialogul trebuie dus și spre mediul de afaceri. Este foarte important ca agențiile de turism, tour operator-ii să cunoască, să înțeleagă și să includă în oferta lor zestrea și viața culturală a Bucureștiului.

Dacă ar fi să avem în față o hartă a activităților culturale ale Bucureștiului, astfel încât un cetățean să poată alege în orice moment la care dintre ele să participe, ce ați recomanda?

M.M.: În acest moment i-aș propune să vadă partea plină a paharului jumătate gol: dacă nu poate participa la spectacole de teatru și la concerte, să folosească acest timp și să se bucure de muzee și expoziții, respectând pe deplin normele de siguranță și recomandările oficialităților cu privire la evoluția pandemiei de COVID-19. Să viziteze străzile vechi și discrete ale Bucureștiului, admirând clădirile de patrimoniu, pe lângă care poate a trecut și nu le-a văzut în fuga vieții, deci cumva cu ochi de turist. Și, nu în ultimul rând, să facă el însuși trecerea spre „spectatorul digital”, urmărind evenimentele online oferite de sectorul cultural bucureștean.

Interviu realizat de Simona Popescu