Interviu cu Emil Constantinescu, președintele Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizaţia Levantului, președinte al României în perioada 1996-2000
Parteneriatul Strategic cu Statele Unite – Garanție pentru securitatea României în mileniul trei
Cum a organizat Institutul de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului, împreună cu partenerii săi, împlinirea celor 25 de ani de la momentul lansării Parteneriatului strategic România-SUA? Care au fost principalele evenimente oferite publicului?
Emil Constantinescu: Să clarificăm, mai întâi, pentru cititorii dumneavoastră, ce este și cu ce se ocupă Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului. Ideea de la care am pornit, în anul 2011, când mi s-a propus să conduc Academia de Diplomație Culturală din Berlin, a fost aceea că mileniul 3 are nevoie de proiectul unui nou tip de relaţii între naţiuni şi state, bazate pe înţelegerea celuilalt în locul celor bazate pe presiuni militare sau economice, și că un asemenea proiect își poate găsi o sursă de inspirație în vechea lume a Levantului: Orientul Mijlociu, Nordul Africii, Balcani şi Caucaz.
Inițiativa Levant pentru pace globală, pe care am lansat-o la Berlin, a fost îmbrățișată de Coaliția Inter-Parlamentară pentru Etică Globală, cu sediul la New York, și am avut ocazia să o prezentăm împreună în Parlamentul României și Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, la ONU și UNESCO, în Knesset și în fața Autorității Palestiniene, în Congresul SUA, Senatul Franței și al Italiei, la Vatican și în Consiliul Europei. Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului (ISACCL) a luat ființă din dorința ca această recunoaștere internațională să nu fie legată numai de numele meu, ci și de România. Institutul continuă la București ce am început la Berlin în domeniul diplomației culturale, al istoriei culturii și civilizațiilor levantine, pornind de la convingerea că anticiparea viitorului pornește de la o bună cunoaștere a trecutului.
Evenimentele legate de împlinirea a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii sunt înscrise într-un program de cercetare intitulat „Istoria recentă și anticiparea viitorului”. Conferința, expozițiile și lansarea de carte, organizate împreună cu parteneri de o mare calitate umană și profesională de la Biblioteca Academiei Române, Muzeul Municipiului București, Fundația Română pentru Democrație, Agenția Națională de Presă Agerpres și Editura RAO reprezintă, mai întâi de toate, o invitație adresată istoricilor, politologilor și sociologilor să se angajeze în cercetarea obiectivă a unui moment istoric care echivalează cu o garanție pentru securitatea României în mileniul 3. În organizarea acestor evenimente, ne-am bucurat de sprijinul financiar al companiei BAT, a cărei prezență pe piața românească coincide cu cei 25 de ani de parteneriat strategic cu Statele Unite.
Care a fost firul călăuzitor pe care l-ați urmat atunci când ați construit expoziția outdoor „Părinții fondatori. Parteneriatul strategic România-SUA – 25 de ani de la lansare”, care a putut fi vizitată la Palatul Suțu?
E.C.: Expoziția outdoor „Părinții fondatori. Parteneriatul strategic România-SUA: 25 de ani de la lansare”, care a putut fi văzută la Palatul Suțu până la sfârșitul lunii iulie, evidențiază sprijinul pe care Statele Unite l-au oferit României, partenerul lor strategic, în domeniile politic, militar, economic, social și cultural.
Cum apreciați colaborarea cu Muzeul Municipiului București și Muzeul George Severeanu, din structura MMB, pentru configurarea expoziției „Pe firul confesiunilor. Mărturii despre Parteneriatul strategic România-SUA”? Și despre această expoziție vă rugăm să le oferiți amănunte cititorilor noștri care nu trebuie să rateze ocazia de a vedea la Muzeul Severeanu o expoziție dedicată unui moment semnificativ al istoriei noastre recente.
E.C.: Urmăresc de mulți ani, cu încântare, activitatea Muzeului Municipiului București și mă bucur că aniversarea a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA mi-a oferit prilejul să cunosc echipa din spatele unor realizări remarcabile. O echipă creativă, cu un management profesionist și eficient, specialiști pasionați și dedicați.
Expoziția „Pe firul confesiunilor. Mărturii despre Parteneriatul strategic România-SUA” pornește de la „experiența americană”, dobândită în calitatea mea de visiting professor la Universitatea Duke, la începutul anilor ’90, când am avut ocazia să întâlnesc o serie de personalităţi vizionare care au influenţat gândirea politică a acelei perioade: Zbigniew Brzeziński, Madeleine Albright, Samuel Huntington, Francis Fukuayma. În calitatea de președinte al Convenției Democrate și lider al opoziției, am avut apoi ocazia să fiu invitatul Institutului Naţional Democrat, Institutului Naţional Republican, al unei serii de think-tank-uri americane şi să urmăresc cum se dezvolta gândirea politică după prăbuşirea comunismului în Estul Europei. Când am fost ales președinte, eram pregătit să spun Americii ce așteptăm de la ea, dar și ce avem de oferit.
Vizitatorii expoziției de la Muzeul George Severeanu vor avea ocazia să parcurgă, prin intermediul obiectelor – premii, distincții, medalii și simboluri americane – istoria lansării Parteneriatului Strategic România-SUA și evoluția lui în timpul mandatului meu. Un obiect cu o încărcătură simbolică emoționantă pentru mine este tabloul oferit de Daniel Goldin, directorul NASA. Conține steagurile Statelor Unite și României, purtate în spațiu, la bordul navetei Discovery, într-o misiune care a avut loc la scurt timp după aniversarea de un an a Parteneriatului Strategic, de senatorul John Glenn, cea mai în vârstă persoană care a zburat vreodată în Cosmos și, totodată, unul dintre primii astronauți americani. Emoționante sunt fotografiile alăturate celor două steaguri: imagini din spațiu ale Pieței Universității, kilometrul zero al democrației românești.
– Au fost, în cadrul evenimentelor, și mărturii în premieră. Care este confesiunea care v-a impresionat cel mai mult și de ce anume?
E.C.: Evenimentele organizate pentru a celebra Parteneriatul Strategic cu Statele Unite nu au avut o audiență nostalgică, participanții au fost tineri din elita liceelor și facultăților bucureștene. La un moment dat s-a apropiat de mine o tânără care mi-a spus: „Dacă ne chemați, venim. Vă vom urma oriunde”. Asta înseamnă că idealurile, principiile și valorile în care noi am crezut sunt împărtășite și astăzi. Și asta m-a impresionat.
Care idee principală sperați să rămână în memoria participanților la evenimentele atât de importante pe care le-ați organizat?
E.C.: I-am invitat să vorbească, în primul rând, pe cei care au fost protagoniștii acestui moment istoric: miniștrii guvernării 1996-2000, șefi ai serviciilor de informații, șeful Statului Major al Armatei Române, ambasadorul României în SUA, astăzi secretar-general adjunct al NATO. Și-au făcut datoria față de destinul generațiilor viitoare și cred că asta merită să rămână în memoria participanților.
Vă rugăm să ne împărtășiți în exclusivitate o amintire dragă de acum 25 de ani.
E.C.: După vizita președintelui Clinton la București, eu am plecat într-o vizită oficială în Japonia și am constatat că toate publicațiile nipone prezentaseră pe prima pagină fotografia noastră din Piața Universității cu mâinile strânse și ridicate în semn de salut către un public entuziast. Vizita s-a dovedit deosebit de fructuoasă, cu un ajutor economic și financiar neașteptat de mare din partea Japoniei.
Interviu realizat de Simona Popescu