Idei în Agora: Marea Foamete din Basarabia, 1946-47. Ideologie, context și economie morală, la Casa Filipescu-Cesianu

Marți, 26 iunie 2018, ora 18.00, Muzeul Municipiului București vă invită la Idei în Agora: „Marea Foamete din Basarabia, 1946-47. Ideologie, context și economie morală”. 
Conferință de Igor Cașu.
Moderator: Sorin Antohi.
Dezbaterea are loc la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei 151).

„La 100 de ani de la Marea Unire și la 27 de la prăbușirea URSS, Republica Moldova este practic integrată cultural cu România. După entuziasmele unioniste ale generației ajunse la maturitate în comunismul de stat (Podul de Flori este metafora și limita lor), scriitorii din jurul revistei Contrafort, echivalentul basarabean al Generațiilor 80 și 90, au construit de peste două decenii, în domeniul cultural centrat pe literatură și arte, durabile poduri de idei și forme, prefigurând o sferă publică româno-română transfrontalieră. Astăzi, de la toate formele de muzică, arte vizuale și coregrafie la toate ideile din științe și la numeroase inițiative civice și politice, Basarabia este o prezență familiară și pregnantă în România. După ce l-am invitat la Idei în Agora pe Andrei Cușco (v. pe YouTube memorabila sa conferință de pe 21 noiembrie 2017), istoric strălucit format la Chișinău și Budapesta (CEU), îl am oaspete acum pe Igor Cașu, istoric valoros din același grup, format la Iași. Fiecare dintre ei, alături de colegi și prieteni de-ai lor ca Petru Negură, Diana Dumitru, Virgil Pâslariuc și alții, reprezintă o șansă pentru cultura și știința de limbă română, pentru spațiul românesc înțeles ca arhipelag global: România Mare 2.0.” – SORIN ANTOHI

„Epicentrul foametei postbelice sovietice e format de teritorii care au cunoscut fenomenul în anii 1932-33, plus Basarabia și unele regiuni din Siberia apuseană. Cele mai cumplite consecințe la scara URSS – după indicatori precum mortalitatea excesivă și cazurile de antropofagie – apar în Basarabia, în toată provincia, nu numai în părțile incluse în RSS Moldovenească. Ce factori explică această realitate, dincolo de cel climateric și de urmările războiului? Poate fi vorba de o răzbunare față de populația unei foste provincii a României interbelice, stat satelit al Axei în Al Doilea Război Mondial? De ce atunci județe cu o populație preponderent românească, Orhei, Soroca și Bălți, sunt mai puțin afectate de foamete? De ce Bucovina de Nord, un alt teritoriu pierdut de România după 1944, nu cunoaște o mortalitate excesivă comparabilă cu cea a Basarabiei? De ce alte teritorii reocupate de Armata Roșie, precum Ucraina de Vest și Țările Baltice, nu cunosc fenomenul foametei decât într-o mică măsură? Ce rol are în această ecuație nivelul de rezistență armată a populației, dar și structura economiei locale? De ce în raioanele din stânga Nistrului, colectivizate în interbelic, canibalismul și alți indicatori ai foametei sunt incomparabil mai mici decât în partea basarabeană a RSSM? Ideologia și contextul postbelic sovietic, european și mondial sunt factori îndeobște considerați determinanți, care explică catastrofa umanitară sovietică, mai ales cea în teritoriul dintre Prut și Nistru. Dar cum explicăm diferențele regionale, între sud, centru și nord, și, mai ales, cele din cadrul unuia și aceluiași raion? Ce rol au economia morală și cultura politică în perspectivă longue durée în profilarea acestor diferențe? Acestea și alte interogații conexe vor constitui substanța acestei prezentări” – IGOR CAȘU

Idei în Agora / Ideas in the Agora

Program dedicat analizei spiritului public, realizat de Muzeul Municipiului București în parteneriat cu Asociația Orbis Tertius / A Treia Lume — care asigură conținutul.

Întâlnirile au formate diferite (conferințe, colocvii, seminarii, dezbateri publice etc.), propunând un dialog între curente, mișcări, personalități, viziuni despre lume, teorii, ideologii aflate în consens, rezonanță, tensiune ori conflict. Discuțiile sunt accesibile și prin live streaming, fiind apoi arhivate și folosite ca punct de plecare pentru publicații virtuale și tipărite: https://www.youtube.com/channel/UCv5R2xEgA_M5nzwIUGl8kcQ

Intelectualii publici și universitarii, politicienii și oamenii de afaceri, studenții, întregul public educat încearcă astfel să înțeleagă împreună lumea în care trăiesc. În singurul mod posibil: prin dezbaterea critică a ideilor.

Intrarea este 10 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiilor de la Casa Filipescu-Cesianu, în termen de 30 zile.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *