Muzeul Municipiului București vă invită la Idei în Agora marți, 11 martie 2025, ora 18.00, la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei 151), cu tema „ Alegeri neterminate. Cine, cum și de ce a votat pe 24 noiembrie 2024”.
Cătălin Augustin Stoica în dialog cu Sorin Antohi.
Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.
___
Cătălin Augustin Stoica revine în prim-plan la Idei în Agora, unde a ținut pe 13 martie 2018 conferința “Înainte de ’89 era mai bine”. Bazele socio-demografice ale percepţiilor asupra comunismului (ediția XVIII a seriei) și unde a fost adesea prezent în sală, de multe ori activ.
Pe 24 noiembrie 2024, primul tur al alegerilor prezidențiale, mai mult decît celelalte consultări publice ale unui an electoral supraîncărcat, confuz și tensionat, a adus simultan o revelație și un impas. Societatea s-a privit în oglindă, a părut șocată de ce vedea, a încercat să (se) înțeleagă, apoi a intrat – în toate sensurile – într-o criză de reprezentare. La scurt timp, reprezentarea politică a fost parțial suspendată: alegerile parlamentare au continuat, dând un parlament și un guvern, pe când anularea primului tur al alegerilor prezidențiale a generat o stare parțială de anarhie, în care societatea reală și statul de drept așteaptă și chiar luptă să-și regleze conturile. Între timp, situația internațională s-a deteriorat și mai mult, iar efectele sale pe plan intern au devenit tot mai pregnante. Statul român nu a limpezit amestecul direct al Rusiei în alegeri, în general clandestin, iar de la o vreme se confruntă și cu amestecul Statelor Unite, în general la vedere și mult mai greu de contestat. Astfel încît trebuie să luăm în calcul pentru a înțelege România și „cauzalitatea diabolică”, intervenția Celuilat, cu atât mai mult cu cât Binele și Răul nu mai sunt separate în modurile tradiționale, iar diversele segmente ale societății și clasei politice își asumă tot mai deschis influențele străine. Amestecul în treburile interne nu mai este respins, nu mai este nici politic corect (redus la forma idealizată a intervențiilor UE și SUA), ci este – ca în alte timpuri de criză – căutat, cerut, folosit strategic și tactic de toate taberele (cu toate consecințele care decurg din asta). Spuneam cândva că Mâna Invizibilă, printr-un fel de parodie a pluralismului democratic, a devenit la noi o multitudine (tentaculară) de mâini invizibile. Acum am trecut în etapa următoare, cea a mâinilor vizibile.
În seara asta, Cătălin Augustin Stoica și cu mine ne vom concentra asupra momentului 24 noiembrie 2024. Pe 18 martie, Gabriel Andreescu și cu mine vom discuta despre contextele și urmările acelui neliniștitor moment al adevărului.
Sorin Antohi
*
Victoria surprinzătoare a lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale de anul trecut a fost pusă de unii analiști exclusiv pe seama interferenței unui actor statal străin, interferență produsă cu ajutorul platformelor sociale, mai ales TikTok. Fără îndoială, acești factori au jucat un rol important în ceea ce s-a petrecut atunci, dar „candidatul aflat sub radar” a fost votat de peste două milioane de cetățeni care s-au prezentat la urne, atât în țară cât și în străinătate. Acestor două milioane de voturi li s-au adăugat cele peste un milion două sute de mii de voturi pentru George Simion, celălalt candidat „suveranist”, între timp devenit mainstream, motiv pentru care a și avut, probabil, o performanță mai slabă în comparație cu Georgescu.
Folosind date statistice și rezultate ale unor cercetări privind votul, discuția noastră se va axa asupra chestiunii votanților. Întrebările de pornire sunt următoarele: Cum au votat în primul tur principalele grupuri socio-demografice (bărbați, femei, persoane cu nivel scăzut de școlaritate, cei cu studii medii, absolvenții de facultate, cei din mediul rural și cei din mediul urban, locuitorii diferitelor regiuni istorice etc.)? Ce a făcut diaspora, cea care fusese idealizată și despre care se spunea că ne salvează politic, de fiecare dată votând „corect”? Care sunt pofilele socio-demografice ale susținătorilor principalilor candidați? Ce putem infera pe baza acestor profile și pe baza altor date cu privire la preferințe ideologice și electorale? Ce ne-ar fi așteptat în turul al doilea? Ar fi reușit sau nu Elena Lasconi să-l învingă pe Călin Georgescu?
Cătălin Augustin Stoica
*
Cătălin Augustin Stoica (n. 1969) este profesor universitar la Facultatea de Științe Politice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative. Doctor în sociologie al Universității Stanford; are două masterate în sociologie – unul la Stanford și altul la Central European University. Este autorul volumelor „România continuă: schimbare și adaptare în comunism și postcomunism” (Editura Humanitas, 2018) și „Introducere în studiul stratificării și mobilității sociale: teorii, măsuri și modele de analiză” (Editura Tritonic, 2022). A tradus în limba română, îngrijit și prefațat volumul sociologului american Mark Granovetter „Society and Economy: Framework and Principles” („Societate și economie: cadru și principii teoretice”, Editura Art, 2022); împreună cu regretatul Vintilă Mihăilescu a coordonat volumul „Iarna vrajbei noastre: protestele din ianuarie-februarie 2012 din România” (Editura Paideia, 2012). A publicat studii pe tema comunismului și a postcomunismului în reviste și volume de specialitate din România, SUA, Germania și Polonia. Între 2007 și 2015 a fost Director General al Centrului de Sociologie Urbană și Regională (CURS).
*
Sorin Antohi (n. 1957) este istoric al ideilor, eseist, traducător. Membru în Academia Europaea. Mai multe informații la www.sorinantohi.org.
*
Idei în Agora este un program dedicat analizei spiritului public. A fost inițiat în 2017 de Sorin Antohi și este susținut de Adrian Majuru. Realizat de Muzeul Municipiului București, în parteneriat cu Asociația Orbis Tertius / A Treia Lume. Întâlnirile au formate diferite și propun un dialog între curente, mișcări, personalități, viziuni despre lume, teorii, ideologii. Filmele, postate pe YouTube la https://www.youtube.com/channel/UCv5R2xEgA_M5nzwIUGl8kcQ
Arhiva, la http://muzeulbucurestiului.ro/idei-in-agora.html
V. și https://www.facebook.com/IdeiinAgora/
Programul a început pe 21 iunie 2017, cu un dialog între Gregory Claeys și Sorin Antohi, Marx and Marxism: Utopia, Dystopia, History. La cele 104 de evenimente și 3 reuniuni conexe au participat 134 de invitați (unii au revenit cel puțin o dată) din 19 țări: România (majoritatea), Argentina, Armenia, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Franța, Germania, Israel, Italia, Marea Britanie, Republica Moldova, Olanda, Portugalia, Spania, Statele Unite, Turcia, Ucraina, Ungaria.
Începînd cu ediția IVC, seria Idei în Agora este patronată de Academia Europaea (AE). Idei în Agora se înscrie astfel în planul strategic, inițiat de Sorin Antohi în 2019, de a înființa la București, în colaborare cu Academia Română, o filială regională AE. Aceasta, numită Academia Europaea Bucharest Regional Knowledge Hub, va fi inaugurată pe 9 Mai 2025.
CI: 23 august 1944. 80 de ani în retrospectivă. Ediție specială. Intervenții de Sorin Antohi, Dinu Zamfirescu, Stelian Tănase, Alexandru Muraru, Matei Gheboianu, Manuel Stănescu, Simion Gheorghiu, Narcis Dorin Ion, Daniel Șandru. Moderator: Mioara Anton. În colaborare cu IICCMER și Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” (Muzeul Național Peleș, Sinaia, 23.08.2024). CII: Mândra Lume Nouă. O perspectivă din 2024. Dorin Tudoran în dialog cu Sorin Antohi (Lapidarium, 24.09.2024). CIII: Rusia și Ucraina. De la competiție mimetică la război total. Dan Alexe în dialog cu Sorin Antohi (13.10.2024). CIV: Culianu’s Afterlives. Pablo Maurette talks to Sorin Antohi (7.12.2024, Lapidarium).
În pregătire: CVI: Vremuri tulburi. Crizele din România și din lume. Gabriel Andreescu în dialog cu Sorin Antohi. 18 martie 2025, 18:00.
În afara seriei, dar legat de ea, au avut loc: România Mare 2.0. De la insula de latinitate la arhipelagul global, conferință organizată Sorin Antohi (23-24.11.2018); Royal Colloquium IV, From Dystopia to Posthistory. Conveners: Sorin Antohi and Gregory Claeys (23.06.2019); The Museum of the Future / Muzeul Viitorului / Museum der Zukunft. Public debate. Volker Rodekamp, Anselm Hartinger, Adrian Majuru. Moderator: Sorin Antohi (3.10.2019). Evenimentele sunt arhivate la adresele menționate mai sus.