Experimente liberale și continuități corporatiste. Politica reprezentării profesionale la începuturile politicii sociale românești
Sorin Antohi în dialog cu Victor Rizescu
„După 28 de ani de convulsii sociale în formă postcomunistă, orice tentativă de reconstituire a genezei și dezvoltării elementelor fundamentale ale statului social pe filiera sa românească este încă nevoită să se raporteze la rezonanțele tiparelor interpretative impuse în perioada comunistă. Respingerea principială a acestora din urmă nu poate schimba faptul că nici o reprezentare referitoare la chestiune nu a putut-o disloca din conștiința publică pe cea elaborată atunci, a presiunilor exercitate de politica socialistă și de sindicalismul muncitoresc strâns asociat cu ea asupra forțelor politice dominante ale epocii, ele însele înțelese ca incapabile să răspundă la provocare altfel decât printr-o atitudine de rezistență, tergiversare, cedare și compromis. Dreapta nu pare să fie stânjenită de persistența unei asemenea concepții. Altminteri, e de înțeles temerea că stânga ar putea avea predispoziția să o revigoreze. Conferința vă propune o nouă reconstituire a procesului istoric în cauză, menită să-i identifice pe autenticii săi protagoniști majori: liberalismul cu deschidere socială promovat de diverse partide și grupări ideologice – una dintre interpretările locale ale dezideratelor liberale esențiale –, viziunea corporatistă de reprezentare a intereselor profesionale – cu multiple expresii alături de cea binecunoscută dată de Mihail Manoilescu – și mișcarea de reprezentare profesională a claselor mijlocii – cu o mențiune specială pentru organizațiile și pledoariile profesioniștilor intelectuali” – Victor Rizescu
Victor Rizescu (n. 1969) a urmat studii de Istorie și de Filosofie la Universitatea din București, la Universitatea Central-Europeană și la Universitatea Oxford, deținând un doctorat în Istorie de la Universitatea Central-Europeană. Este conferențiar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, unde a predat din 1998 teme de istorie comparativă, de sociologie istorică și de teorie politică. A fost redactor-șef adjunct al revistei culturale Cuvântul și colaborează în prezent cu Asociația Română a Tinerilor Cercetători, ca membru în consiliul consultativ al Romanian Review of Young Scholars. Cercetările sale în curs se ocupă de corelațiile dintre tiparele ideologice, proiectele de dezvoltare și politicile publice ale României precomuniste, o parte din rezultatele lor fiind strânse în cartea în curs de revizuire Development, Left and Right: Ideological Entanglements of Reformist Projects in Pre-communist Romania. Ele adâncesc un demers anterior referitor la încadrarea tipologică și comparativă a familiilor ideologice românești ale aceleiași epoci, întreprins din perspectiva unui efort de reconceptualizare și de orientare postcomunistă și cuprins în cărțile Ideologii românești și est-europene, București, Ed. Cuvântul, 2008 (coord.); Ideology, Nation and Modernization: Romanian Developments in Theoretical Frameworks, București, Ed. Universității din București, 2013; Canonul și vocile uitate. Secvențe dintr-o tipologie a gândirii politice românești, București, Ed. Universității din București, 2015. În cadrul aceluiași demers se înscrie și cartea sa Tranziții discursive. Despre agende culturale, istorie intelectuală și onorabilitate ideologică după comunism, București, Corint, 2012, precum și o serie de reeditări și traduceri. A participat la conferințe științifice organizate în România, Moldova, Bulgaria, Ucraina, Grecia, Ungaria, Polonia, Germania, Norvegia, Marea Britanie și Statele Unite, iar articolele sale recente au fost publicate în Revista istorică, Sfera politicii, Polis. Revistă de științe politice, Sociologie românească și Observator cultural.
Sorin Antohi (n. 1957) este istoric al ideilor, eseist, traducător. A făcut studii de Engleză, Franceză (Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași) și Istorie (EHESS, Paris). A predat mai ales la University of Michigan, Ann Arbor; Universitatea din București; Central European University, Budapesta – unde a fost și pro-rector academic, șef de departament, director fondator al Pasts, Inc. Center for Historical Studies; a făcut cercetări, între altele, la institute de studii avansate (Stanford, Berlin, Essen, Viena). A coordonat proiecte și rețele de cercetare, colecții de carte; a fost în conducerea unor instituții, organisme profesionale (între altele, membru în biroul Comitetului Internațional de Științe Istorice), publicații, fundații; a (co)organizat conferințe, seminarii, școli de vară. A ținut conferințe și comunicări în peste treizeci de țări. A publicat cinci volume de autor (unul la Paris), șase de convorbiri (cu: Adrian Marino, Mihai Șora, Alexandru Zub, Moshe Idel, Virgil Nemoianu, Cioran și Luca Pițu), șapte coordonate (unele în colaborare), șase traduse din franceză și engleză (în colaborare cu Mona Antohi), precum și texte de mai mică întindere.