Idei în Agora – Democrația în pericol? Partide, lideri și mișcări populiste

Democrația în pericol? Partide, lideri și mișcări populiste

Conferință susținută de Radu Carp

„Pretutindeni, democraţia este ameninţată de iluzia că poate exista un sistem politic care să asigure o mai bună reprezentare a voinţei cetăţenilor. Iluzia e întreţinută deopotrivă de populiştii de stânga şi de cei de dreapta. Această prelegere încearcă să răspundă la următoarea întrebare: cum se poate reveni la încrederea în democraţie aşa cum este aceasta în realitate: un model imperfect, cu limite inerente, dar singurul model care asigură libertatea cetăţenilor?
Mai este actual astăzi clivajul stânga-dreapta în politică? Opinia dominantă începe să fie că acest clivaj pierde teren în favoarea aceluia dintre cei care sunt pentru renunţarea la suveranitate în favoarea unei construcţii supranaţionale şi cei care scot în evidenţă necesitatea păstrării suveranităţii. Partidele liberale, conservatoare, social-democrate, extremele stângă şi dreaptă ocupă diferite poziţii pe scara de valori care corespunde acestui nou clivaj. Un clivaj care va decide cine va câştiga şi cine va pierde alegerile pentru Parlamentul European din 2019.
Există partide populiste? În caz afirmativ, unde sunt situate acestea în cadrul clivajului descris? Prelegerea pleacă de la premisa că asemenea partide există, fiind născute din transformarea electoratului care forma baza partidelor ce acţionau pe baza clivajului stânga-dreapta. Asistăm la apariţia unor noi partide populiste (Podemos, Syriza, AfD) sau la transformarea unor partide liberale (Fidesz) ori de stânga (SMER) în partide populiste. Toate aceste partide pretind că au un răspuns la întrebarea fundamentală a democraţiei în prezent: criza reprezentării, frustrarea cetăţenilor care doresc cât mai multă reprezentare a nivelul aleşilor şi cât mai multă democraţie directă. Dar oare au partidele populiste cu adevărat un răspuns? Ele exacerbează distincţia între voinţa poporului (neexprimată) şi elita coruptă. Însă există cu adevărat o astfel de voinţă? Și orice elită politică este oare condamnată la corupţie? Are populismul doar efecte negative prin conflictul cu democraţia, sau există şi efecte benefice colaterale, precum creşterea participării politice?” – Radu Carp

Despre Radu Carp

Radu Carp este profesor la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București, Director al Şcolii Doctorale de Ştiinţe Politice. Doctor în drept al Universității „Babeș- Bolyai” din Cluj-Napoca (2002). MA în studii europene și relații internaționale, Institut Européen des Hautes Etudes Internationales, Nisa (1996). Reprezentant al Universităţii Bucureşti în proiectul CIII-PL-0702-06-1718 – Ethics and Politics in the European Context, parte a reţelei CEEPUS III, coordonat de Universitatea Catolică Ioan Paul al II-lea din Lublin, care reuneşte 12 universităţi central şi est-europene (2012-). Coordonator al echipei Universităţii Bucureşti în reţeaua ştiinţifică europeană Observatory on Local Autonomy, coordonată de Université de Lille 2 (2015 – ). Membru al Comitetului Executiv şi al Academic Council al E.MA – European Master’s Degree in Human Rights and Democratization, program al EIUC, European Inter-University Centre for Human Rights and Democratization, Veneţia (2015-). Membru al Consiliului de Conducere al ICR (2017-). A ocupat funcțiile de director general al Institutului Diplomatic Român, Ministerul Afacerilor Externe (2010-2012), prodecan (2008-2010) și secretar științific (2010-2012) la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București. Colaborări și stagii de predare: Institutul de Ştiinţe Politice, Universitatea din Viena (2017); National Tchengchi University, Taiwan (2016); EIUC – European Inter-University Centre for Human Rights and Democratization, Veneţia (2016, 2017); Universitatea Matej Bel, Banska Bystrica (2016); Università degli Studi Florența (2015); Institut für Sozialethik, Universitatea din Viena (2015); Institutul de Ştiinţe Politice, Universitatea Wrocław (2014, 2017); Universitatea Trnava (2014); Universitatea Umea (2013); Universitatea Carolină, Praga (2013); Universitatea Bologna (proiectul internațional 156171-LLP-1-2009-1-IT-ERASMUS JUSTMEN. „Menu for Justice. Towards a European Curriculum on Judicial Studies”, 2009-2013); Universitatea Szeged (2012); The Munk School of Global Affairs, Universitatea din Toronto (2011); Universitatea „Mykolo Romerio”, Vilnius (2010); Universitatea din Atena (2000). A participat la proiecte de cercetare în colaborare cu mai multe instituţii: Wilfried Martens Centre for European Studies (2015); Institut für Rechtsphilosophie, Religions-und Kulturrecht, Universitatea din Viena (2006-2008); Institutul European din România (2007); Institutul „Ludwig Boltzmann” pentru Studiul Problematicii Religioase a Integrării Europene, program al New Europe College, București (2004); TMC Asser Instituut, Haga (2002) etc. A publicat 15 cărți în calitate de autor și coautor. Ultimele cărţi publicate: Politograma. Incursiuni în vocabularul democraţiei, Institutul European, 2015; Dreptul public, perspectiva comparată şi analiza politică – o intersecţie necesară, Adenium, 2015; (coord.) Calea europeană a Republicii Moldova, Adenium, 2016; Mai are politica vreun sens? Instrumentele democraţiei şi povara populismului, Humanitas, 2018. Capitole de cărți și articole publicate în: Austria, Belgia, Bulgaria, Germania, Lituania, Polonia, Republica Moldova, Olanda, SUA, Ucraina.

 

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *