Idei în Agora: „Ideile României Mari“, Colocviu la Casa Filipescu-Cesianu

Colocviu – Ideile României Mari

Muzeul Municipiului București a organicat o nouă dezbatere Idei în Agora sub forma unui Colocviu cu tema „Ideile României Mari”. Evenimentul a avut loc pe data de 20 octombrie, între orele 13.00 – 20.00, la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei 151).

Centenarul Marii Uniri este prilejul ideal pentru a regîndi rezultatul unui proces istoric mai lung, simbolizat – dar nici început, nici încheiat – de 1 Decembrie 1918. Acest rezultat, numit informal România Mare, a avut o existență scurtă și tumultuoasă, dar moștenirea sa intelectuală, fascinația (hagiografică, nostalgică ori negativă) pe care o exercită, precum și, mai rar, raportarea critică la toate acestea constituie și astăzi nucleul înaltei culturi române.

Colocviul, adresat unui public inteligent, dar nu neapărat de formație istorică și umanistă riguroasă, va aborda succint și critic cel mai important patrimoniu al acelor două scurte decenii: ideile. Cu ce idei au intrat cetățenii de diverse origini, socializări, condiții sociale și orientări în România Mare? Cu alte cuvinte: care sunt originile intelectuale ale României Mari? Care au fost ideile dominante în principalele sfere de activitate, de la ideologie și politică la științe, de la cultură și educație la religie? Altfel spus: care este istoria spiritului public din România Mare? Ce idei noi au apărut? De unde? Cine și cum le-a adus, creat, promovat, aplicat, instituționalizat, combătut? Cu ce rezultate și efecte (intenționate sau nu)? Cu ce idei s-a ieșit din România Mare? Ce s-a ales de ele în timp? Ce rol joacă ori ar putea juca ele astăzi? Au ele un viitor?

„Ideile României Mari” au fost abordate de moderatorul Sorin Antohi – istoric al ideilor, eseist și traducător, cel care a inițiat și coordonează seria Idei în Agora, membru în Academia Europaea – împreună cu:

> Viorel Achim – cercetător științific gr. I la Institutul de Istorie “Nicolae Iorga”, București, fost membru în Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului din România.
> Sorin Alexandrescu – profesor emerit al Universității din Amsterdam și profesor la Universitatea din București, unde a fondat CESI (Centrul de Excelență în Studiul Imaginii), fost consilier al președintelui Emil Constantinescu.
> Daniel Barbu – profesor la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București (pe care a fondat-o), fost ministru al Culturii și membru al Senatului României. Președinte al Autorității Electorale Permanente.
> Călin Cotoi – profesor la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București.
> Daniel Dăianu – profesor la Școala Naţională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) din București. Membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României. Membru al Academiei Române.
> Virgil Nemoianu – William J. Byron Distinguished Professor of Literature and Ordinary Professor of Philosophy la The Catholic University of America, Washington. Membru în European Academy and Letters. Membru de Onoare al Academiei Române.
> Victor Rizescu – conferențiar la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București.
> Balázs Trencsényi – profesor, șef al Departamentului de Istorie și co-director al Pasts Inc. Center for Historical Studies, Central European University, Budapesta. Membru în Academia Europaea.

13:00-15:00 I.
Sorin Antohi, Ideile României Mari. O privire sintetică și o agendă de cercetare
Daniel Dăianu, Economie și dezvoltare
Victor Rizescu, Liberalismul de stânga pe filiera românească. O victimă a politicii memoriei?
15:00-15:15 Pauză
15:15-17:15 II.
Viorel Achim, Obsesia omogenității etnice și ‘studiile minoritare” în România Mare
Călin Cotoi, Știința României Mari. De la sociologia națiunii la biopolitica statului
Balázs Trencsényi, România Mare vs. Ungaria Mare. Transfer ideologic, competiţie mimetică și paralelisme structurale
17:15-17:30 Pauză
17:30-19:30 III.
Sorin Alexandrescu, România, mare, mică, în șapte culturi
Daniel Barbu, Imperium vs. majestas. 1918 sau o poveste despre două revoluții din care a rămas doar una
Virgil Nemoianu, România multiplă