Idei în Agora – Identități colective: limitele paradigmei naționale

Identități colective: limitele paradigmei naționale

Victor Neumann în dialog Sorin Antohi

”Istoriile, culturile și politicile Europei, Americilor, Asiei, Africii, Australiei pot fi citite și înțelese luînd în considerare apartenențele ce transcend unicitățile religioase, lingvistice, naționale. Sînt state ale Europei moderne a căror identitate complexă este legată de procesul unei imigrații continue, precum Marea Britanie, Olanda, Franța, Austria, și, mai recent, Germania, Italia, Spania. Dacă vom privi lucrurile doar la scara bătrînului continent, vom observa cum împrumuturile lingvistice, similitudinile ideilor și credințelor religioase, setul de valori civilizaționale și reflexele comportamentale indică moșteniri culturale multiplu codate. Descoperindu-le, vom citi identitățile fluctuante ale persoanelor, grupurilor, națiunilor. Nu vom mai gîndi și acționa în consens cu predecesorii noștri romantici, cu mistica lor repetînd obsesiv ceea ce separă și ignorînd ceea ce unește.

Identitatea individuală, precum și cea colectivă, se înțeleg și se explică prin prisma pluralului — nu a singularului, a eterogenității — nu a specificității. Chiar raportul localuniversal ne îndeamnă să fim circumspecți față de ideologiile constrîngătoare, promovate în numele unei majorități sau al unei minorități.
Vorbind despre nenumăratele și fecundele întîlniri ale oamenilor, Marc Bloch observa că istoria semnifică experiențele lor multiple. El considera că viața și știința au doar de cîștigat din astfel de întîlniri fraterne. În tot cazul, rescrierea istoriei nu se bazează pe o unică interpretare, pe o așa-zisă “povestire valabilă”, și aceasta pentru că perspectivele asupra trecutului sînt plurale. Vorbim de istorii ce se întrepătrund și nu de o istorie ori de o povestire lineară. Cercetînd eterogenitatea culturilor Europei Centrale, Moritz Csáky recomanda exegetului să ia în considerare datele, faptele, evenimentele, ideile contradictorii ori acelea datorate hazardului. În cazul definirii identităților colective, istoricul va examina complexitatea vieții sociale, politice, culturale. Cît privește conceptualizarea trecutului și prezentului, aceasta va include diversitatea elementelor ce transcend înțelesul strict politic sau național, contrazicînd aspirațiile comunitariste sau pe acelea ce se consideră “pur naționale” – Victor Neumann

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *