Din 31 octombrie 2018
EXPOZIȚIE TEMATICĂ LA PALATUL SUȚU
„SMARANDA, PRIVIREA UNEI FEMEI DE LA FINAL DE SECOL XVIII”
Muzeul Municipiului București invită publicul să viziteze, la Palatul Suțu, expoziția „Smaranda, privirea unei femei de la final de secol XVIII”, deschisă începând cu data de miercuri 31 octombrie.
Va fi o expoziție-mărturie despre ctitoria ridicată de cel dintâi domn fanariot, Nicolae Mavrocordat, între 1716 și 1722 – Mănăstirea Văcărești – cea care a fost cel mai vast ansamblu monastic al Bucureștilor, neegalată realizare a artei post brâncovenești din veacul al XVIII-lea. În același timp, a constituit o reușită sinteză a tot ceea ce a dat mai bun arta meșterilor constructori, zugravi sau pietrari din Țara Românească.
Vizitatorii vor avea ocazia să vadă și să afle detalii relevante despre noi fragmente de pictură murală extrase de la Biserica Mare a Mănăstirii Văcărești din București, realizate în tehnica a fresco, inclusiv despre Smaranda Văcărescu, personajul care a inspirat denumirea acestei expoziții. Aceste fresce nu au mai fost expuse niciodată, este o noutate absolută faptul că ele pot fi văzute cum arată după restaurarea lor.
„S-a născut în lumea cărturarilor Văcărești. În anii copilăriei, vizita adesea cu mama sa biserica mănăstirii Văcărești și privea fără oprire către înălțimile frumos pictate, care spuneau povești. Intrarea în Ierusalim i-a atras atenția, precum și vechiul oraș antic închipuit de zugravi. Și închipuirea ei aduna imagini și culori din lumi exotice și îndepărtate.
În același timp, într-o lume nu foarte diferită de a Smarandei, își începea povestea un alt personaj și un alt destin: Jane Austen. Căutând cu atenție privirea Smarandei, din primii ani secolului al XIX-lea, din perioada post-napoleoniană, am descoperit în memoria mea teribil de contemporană, universul feminin descris de Jane Austen, contemporană cu Smaranda.
Care este, în cele din urmă, asemănarea dintre cele două femei? Mândria sau prejudecata? Smaranda a trăit într-o lume a prejudecăților, desigur, bărbații din jurul ei le cultivau prin tradiție. Mândria ei tenace ne surprinde căci, spre deosebire de întreaga sa familie, orientalizată și ierarhizată pe vârste și statute, Smaranda rămâne singura, de cealaltă parte, îmbrăcată în cea mai elegantă reprezentare europeană. A fost, cu siguranță, una dintre primele femei din București adeptă a schimbării de atitudine și de reprezentare a lumii noi care se pregătea să vină. Nu știm dacă Smaranda a avut destinul Emmei alături de Mihai Manu, dar foarte probabil să se fi plasat între rațiune și simțire, pe măsură ce anii au trecut de la căsătoria sa aranjată din anul 1796.
Povestea dedicată Smarandei, pe care o veți vedea reprezentată într-o frescă, este, în fapt, o scurtă poveste despre privirea unei femei de la final de secol XVIII: o expoziție despre chipuri, lucruri mărunte, cărți și o nestăvilită dorință de a fi diferit”, spune în prezentarea acestei expoziții Dr. Adrian Majuru, manager al Muzeului Municipiului București.
Expoziția va putea fi vizitată până pe data de 30 iunie 2019.