Din 9 septembrie 2022
EXPOZIȚIE TEMATICĂ LA PALATUL SUȚU
„Autoportret. Elena Surdu Stănescu – ATEMPORAL – Sculptură”
Pentru toamna anului 2022, Secția Artă a Muzeului Municipiului București a pregătit un regal expozițional, urmând să prezinte trei expoziții inedite, dedicate unor valoroase femei-sculptor din România. Este vorba de Elena Surdu Stănescu, Henriette Cihoschi și Doina Lie. O serie de prezentare unică în România.
De-a lungul secolelor, sculptura a fost considerată o tehnică artistică destinată exclusiv bărbaților, presupunând, în viziunea multora, doar putere și mult efort fizic. Depășind numeroase prejudecăți, femeile se vor afirma în forță în arta modernă, experimentând toate tehnicile artistice, inclusiv sculptura. În România, o artistă venită de la Chișinău și stabilită la București va deveni o deschizătoare de drumuri. Este vorba de Milița Petrașcu, formată în atelierul lui Antoine Bourdelle și cel al lui Constantin Brâncuși, la Paris. După ea, în România, s-au afirmat un număr impresionant de sculptorițe și astăzi destinul lor stârnește mult interes în rândul publicului. Acesta este și motivul pentru care Pinacoteca Muzeului Municipiului București le-a dedicat și va continua să le dedice o serie semnificativă de evenimente muzeale.
Elena Surdu Stănescu este prima artistă care deschide regalul expozițional dedicat femeilor-sculptor din România, organizat la Palatul Suțu, în anul 2022. Expoziția care-i este dedicată este organizată chiar în anul în care artista sărbătorește împlinirea a 80 de ani de viață. Elena Surdu Stănescu are un palmares impresionant pentru că de-a lungul vieții a prezentat iubitorilor de artă peste 45 de expoziții personale. A participat la expoziții de grup în România, dar a avut prezentări remarcabile și în Italia, Franța, Spania, Portugalia, Indonezia, India, Emiratele Arabe Unite sau în Coreea de Sud. A primit premii semnificative, precum cele din anii 2010 și 2012, care i-au încununat întreaga muncă: Medalia de Aur și Marea Medalie de Aur, la „Saloanele Expoziției Internaționale de pictură, sculptură și mozaic”, la Cannes Azur.
Fiind o personalitate solară, Elena Surdu Stănescu stabilește un dialog unic între materie și sentimente, un dialog care are la bază dorința artistei de a crea forme în perfectă armonie.
Temele creației Elenei Surdu Stănescu sunt universale și perene. Zborul devine, în opera sculptoriței, o bucurie vizuală, iar seria de păsări modelate ne induce acea stare unică de fericire. Păsările de bronz, păsările albe de papier-mâché, aripile obsedante, le privești, și energia lor te urmărește și-ți stârnește imaginația ca într-un vis paradisiac. „Femeia-pasăre”, din bronz, așezată pe o cupolă de lemn, este poate primul pas pentru un autoportret spiritual al artistei, pentru că, „Sufletul meu este o pasăre” – ne declară într-o altă lucrare emblematică a creației sale.
Lumea sculptoriței este magică, „Autoportretul cu mâini” este o lucrare-instalație, realizată din bronz și lemn, care ne sugerează forța creatoare a ființei umane, ne vorbește despre capacitatea artistei de a crea forme și a reproduce cele mai profunde sentimente. Mâinile din bronz ale artistei devin adevărate unelte ale creației demiurgice.
Iubirea este motorul universului, aceasta este altă convingere profundă a sculptoriței, perfect ilustrată în sculptura „Cupola Lumii”, pe care se sprijină un minunat cuplu înlănțuit. Departe de copierea trăsăturilor modelelor sale, artista merge mult mai în profunzime, transpunând în forma chipului feminin, un întreg univers de senzații și chiar natura exterioară, căreia parcă îi împrumută figura zeităților din antichitate, ca în lucrările: „Luna”, „Valul”, „Orga vântului”, „Briză”, „Adiere” sau „Vântul”. Chipurile, de cele mai multe ori feminine, întruchipează stări și capacități umane unice în lucrări precum „Gând”, „Eroziunea gândului”, „Dialog” sau „Reverie”.
În toate expozițiile sale, Elena Surdu Stănescu ne-a demonstrat că modalitățile de expresie în sculptură nu pot fi niciodată epuizate, chiar dacă tehnica sculpturii are o istorie de milenii. Impresionantă în creația sa este și seria de portrete realizate unor membri ai familiei sau prietenilor, turnate în bronz sau cioplite în piatră: pornind de la portretul esențializat care evocă iubirea eternă a mamei, până la senzualitatea care exprimă frumusețea delicată a actriței Leopoldina Bălănuță și ajungând la sculpturile care reprezintă, în general, forța caracterelor feminine. Toate aceste portrete, realizate de-a lungul vieții, trădează admirația profundă a Elenei Surdu Stănescu pentru arta egipteană și cea a portretului imperial roman, pentru realism și grandoarea trăirilor umane. Sculptorița modelează și conferă a nouă putere materiei, aceea de a imortaliza pentru eternitate forma corpului uman, dar și a sentimentelor cele mai profunde.
De-a lungul întregii vieți, artista a fost indiferentă la clasificări și etichetări, ea a preluat firesc tradițiile culturii și artei europene, și le-a regândit, fără prejudecăți, într-o nouă post-modernitate. La fel ca și marii maeștri europeni, sculptorița lucrează constant în marmură de Carrara, în bronz, alabastru, sticlă, exploatând și textura nobilă a lemnului, pe care montează delicate figuri sau forme de bronz. Opera sa se susține pe viziunea hotărâtă a artistei, care apără cu multă convingere crezul frumuseții în artă, al formei armonioase care tinde spre perfecțiune.
Expoziția dedicată Elenei Surdu Stănescu cuprinde 65 de lucrări reprezentative pentru creația artistei, printre care și câteva sculpturi noi, care sunt prezentate în premieră absolută, făcând parte din opera recentă a sculptoriței. Pentru viața culturală a Bucureștiului este un moment unic, de neratat.
Dr. Elena Olariu, Director Adjunct Artă, Muzeul Municipiului București