„Istoria comerțului românesc – pictura murală a Ceciliei Cuțescu Storck
Etape de creație și de restaurare”
Monumentalitatea a fost un deziderat și o mare pasiune a Ceciliei Cuțescu Storck, care și-a impus depășirea limitărilor picturii de șevalet și a creat impresionante picturi murale.
Cecilia Cuțescu Storck a lucrat aproape doi ani la execuția picturii Istoria comerțului românesc, realizând înainte studii, desene pregătitoare, o replică în gips de doi metri înălțime. Pictarea pe zidul concav a fost finalizată în 15 noiembrie 1933, comemorând 20 de ani de existență a Academiei de Îanlte Studii Comerciale.
Desfășurată pe mai multe registre, pictura murală încununează etape semnificative din parcursul și variațiunile comerțului pe teritorii diferite, nelipsind comerțul maritim, negustorii cu care și ajungând la industria anilor ’30 ai secolului XX: „Vroiam să redau frumusețea și pitorescul spectacolului plin de dinamism al întrecerilor dintre popoare sub impulsul călătoriei și al nevoei schimburilor de mărfuri. Vroiam să depăn, în saltul vremurilor, priveliștea mărilor pe care pluteau galere romane și grecești, apoi nave greoaie, feniciene și bizantine și cele genoveze cu chipul Maicii Domnului zugrăvită pe pânzele umflate de vânt. Cobora până pe meleagurile noastre, alai de cavaleri pe cai mândri albi, urmați de o mulțime de negustori cu mărfurile lor, ce cărăuși români le conduceau apoi sub coviltire, pe drumrile vechi ale lui Alexandru cel Bun. Convoaie în costume străine italienești și orientale se opreau și întindeau marfa lor în fața Domnului și a Doamnei, înconjurați de curteni. Căutam ca această desfășurare de fapte și oameni să determine plastic zone care să corespundă cu fazele istorice. Mă apropiam din ce în ce mai mult de timpurile noi și, iată că apăreau târgurile românești și după acestea, începuturi de exporturi românești”. În primul plan se derulează comerțul țărănesc românesc, cu „femei ce înmânează țesături și scoarțe românești marinarilor care le vor duce faima în țări îndepărtate”, alături de „îndeletnicirea pescăritului” și „abundența fructelor la noi”.
Pentru negoțul istoric, artista s-a documentat în biblioteci și a realizat numeroase schițe cu personaje drapate variat și reprezentativ pentru statutul social al negustorilor din epocile trecute. Forma concavă a peretelui a îngreunat redarea corectă a perspectivei, fiind necesare reveniri și reluări ale desenului. O schelă extinsă, pe cinci niveluri, a fost utilizată pentru realizarea picturii, lucru rar pentru munca unei femei în acea vreme.
În cartea „Fresca unei vieți”, artista mărturisește etapele creării acestei picturi monumentale, eforturile, ambiția și emoțiile sale și inserează citate din presa vremii care exprimă cât de bine a fost receptată lucrarea finală.
Denumită și Istoria negoțului românesc, pictura se află în Aula Magna a Academiei de Studii Economice din București. Suferind în urma cutremurelor, intervenții de restaurare au mai avut loc în anul 1966, sub coordonarea Ceciliei Cuțescu‐Storck și în 1982, după cutremurul din 1977.
Restaurarea recentă a contribuit, prin operațiunile de curățare, consolidare a stratului pictural, reintegrare cromatică, la aducerea la lumină a armoniei cromatice și a calității materiei picturale originare. Compoziția monumentală a fost realizată în culori de ulei.
Compoziția cu circa 100 de personaje reprezentate într-un plan concav de mari dimensiuni este o capodoperă a picturii monumentale moderne.
În expoziție vor fi prezentate schițe în creion și cărbune care sunt studii pentru pictura murală, alături de fotografii ilustrative pentru procesul de restaurare a picturii murale (imagini zonale înainte și după intervenția de restaurare, imagini din timpul curățării etc.).
Parteneri: Faber Studio (restaurare); Institutul Național al Patrimoniului
Curator: Irina Cîrstea, muzeograf, Secția Artă; Muzeul Municipiului București