Expoziția tematică „Calea Victoriei, incursiune în istoria unei ulițe domnești”, la Palatul Suțu

Din 18 septembrie 2024

EXPOZIȚIE TEMATICĂ LA PALATUL SUȚU

„Calea Victoriei, incursiune în istoria unei ulițe domnești”

Calea Victoriei, fost Pod al Mogoșoaiei, sublim târg al deșertăciunilor, este una dintre cele mai vechi artere ale Bucureștiului care determină specificul său urbanistic: „E bizantină şi apuseană, trândavă şi vioaie, zâmbitoare şi posomorâtă, dornică de schimbări şi înfiptă în trecut. (…) De-a lungul ei, fără orânduială (…) se înşiră palate şi magherniţe, case de ţară şi zgârie-nori, curţi şi grădini, morminte şi biserici (…) Podul Mogoşoaiei e plămădit cu sufletul nostru”. Această scurtă descriere aparține diplomatului Gheorghe Ctruțescu, autorul cărții ”Podul Mogoşoaiei. Povestea unei străzi”.
Ca transformare urbanistică marcantă a Bucureștiului trebuie amintită prima intervenţie majoră în reţeaua stradală a oraşului, în anul 1692, prin tăierea Podului Mogoşoaiei care va lega Palatul Domnesc de moşia domnitorului Constantin Brâncoveanu de la Mogoşoaia. Începând cu secolul XVIII-lea, pe Podul Mogoșoaiei se vor stabili familii boierești de rangul I, precum Bălenii, Văcăreștii, Slătinenii, Știrbey, Krețuleștii, Filipeștii, Romanitti, Cantacuzinii, Grecenii, Ghiculeștii etc., artera devenind stradă rezidenţială de maximă importanţă a oraşului. Familiile amintite vor amprenta zona în care se vor evidenția reședințe impunătoare, în stilurile arhitectonice ale secolelor XVIII-XIX (remarcăm programe arhitecturale variate). Între cele mai importante imobile care se ridică sunt: casele Romanitti (începutul de secol XIX), devenite din 1834 sediul Curţii Administrative, Casa Dinicu Golescu (1815) devenită Palat Domnesc din 1837, Casa Florescu-Manu (1843), Casa Belu-Slătineanu (ante 1847), Casa Moruzzi, Palatul Cantacuzino şi Casa Filip Lenş (ante 1847).
Acest pod, loc preferat pentru promenadă și întâlnire va deveni în secolul al XIX-lea axul dominant al oraşului, Calea Victoriei. La1861 Calea Victoriei a fost una dintre primele străzi luminate pe timp de noapte din Europa: Podul Mogoșoaiei era luminat pe timp de noapte, înainte ca acest lucru să se întâmple în Paris sau la Berlin. În anul 1882 Calea Victoriei devine prima stradă din București iluminată electric. În anul 1878, după ce armata română își face intrarea triumfală în Capitală în urma victoriei din Războiul de Independență, Podul Mogoșoaiei primește numele de Calea Victoriei, nume păstrat până în prezent.
Istoria acestei străzi este bogată în fapte, evenimente, arhitectură, oameni și imobile cu diferite funcțiuni (de la cea de casă de locuit la cea comercială-vezi magazine, hanuri, hoteluri).
Prin această expoziție temporară vom urmări dezvoltarea urbanistică, menționarea familiilor, caselor-reședință, monumentelor, brandurilor consacrate (ex.:Au bon gout, La casa lumei elegante, Cavalerul Modei, Joben, Magazine muzicale etc). Mergând la pas pe Calea Victoriei, dinspre sud spre nord, vom străbăte grădini și vom admira casele elitei, vom vizita locurile de loisir, ascultând sonetele și zgomotul specific al seratelor boierești, al trăsurilor și al surugiilor pestriți, vom face cunoștință cu personaje și crâmpeie de istorie. Vor fi evidențiate cele două momente importante în istoria denumirii arterei: acela al începtului, legat de numele domnitorului Constantin Brâncoveanu și acela al schimbării denumirii în Calea Victoriei (după Războiul de Independență 1877-1878).
Obiectele de patrimoniu din colecțiile Muzeului Municipiului București vor trezi interesul publicului vizitator prin tipul expunerii, componentele istorice, memorialistice, stilistice, unele având un caracter inedit.

dr. Maria-Camelia Ene, Șef Birou Istorie modernă și Contemporană,

Secția Istorie, Muzeul Municipiului București