Muzeul Municipiului București a fost, în ultimii 4 ani, cel mai dinamic muzeu bucureștean, atât prin prisma numărului de proiecte culturale oferite publicului, cât și prin cea a dinamicii vizitării. Nu în ultimul rând, datorită unor mari și complexe investiții. Prestigiul muzeului, atât în rândul publicului, cât și al specialiștilor, s-a dezvoltat și începe să se consolideze datorită investițiilor realizate în ultima perioadă, a dezvoltării unei identități vizuale clare și a unui brand muzeal, datorită diversificării ofertei publice, dar și a proiectelor de cercetare și dezvoltare profesională inițiate începând cu anul 2014. Oferta muzeului s-a diversificat, ea fiind acum orientată către diferite categorii de vizitatori, al căror număr a crescut semnificativ. Mai ales pentru că MMB și-a extins foarte mult oferta sa publică. Cifrele privind numărul de expoziții și alte proiecte muzeale o dovedesc cu prisosință.
În ultimii 4 ani, numărul de expoziții temporare a crescut de la… 3, câte s-au realizat înainte de preluarea conducerii de către actualul manager, dl Adrian Majuru, la peste 40 în toate sediile Muzeului Municipiului București (înainte de 2014, muzeele satelit nu ofereau expoziții temporare sau alte programe publice). Numărul programelor publice dezvoltate a crescut și el, muzeul organizând conferințe publice, oferind concerte, piese de teatru, și multe altele.
Dar ce înseamnă efortul acesta imens de investiție în salvarea unor clădiri și a patrimoniului lor? Cum se reflectă etapele și întregul proces de reconsolidare, restaurare și refuncționalizare a muzeelor în creșterea numărului de vizitatori? Și care este această cifră? Ce îi aduce pe oameni alături pentru a se bucura împreună nu numai de istoria, ci și de cultura și arta propriului lor oraș? Vă invităm să citiți în rândurile care urmează.
Începute în 2014, demersurile și efortul de salvare a patrimoniului istoric și cultural al Bucureștiului s-au consolidat în anul 2018. Și vor continua în 2019 și anii următori. Remarcăm însă și vă spunem și vouă, cititorilor noștri, că față de anul 2014 sunt cu aproape 100.000 mai mulți oameni care au trecut pragul muzeelor și caselor memoriale din componența Muzeului Municipiului București.
100.000 de oameni mai bogați cu experiențe muzeale de neuitat!
Iar evoluția a fost constantă, cifrele au crescut o dată cu recuperarea istoriei orașului nostru prin efortul MMB. Dacă în anul 2014 s-au înregistrat 11.314 vizitatori, în 2015 cifra a crescut la 24.676, în anul 2016 la 37.065, în 2017 la 82.427, pentru ca în anul 2018 cifra vizitatorilor să ajungă la 104.659. Ceea ce ne bucură, ne onorează, dar ne și obligă în același timp să păstrăm calitatea serviciilor culturale oferite și să promovăm patrimoniul și istoria Municipiului București cum știm noi mai bine. Însă toate aceste frumoase rezultate, atât de mulți oameni nu au apărut lângă noi din senin. Un motiv important, cel mai important, este că managementul MMB, printr-un efort consecvent, a reușit adevărate „operațiuni de salvare”.
Au fost redate comunității în anul 2018
Să ne amintim că Muzeul Municipiului București a organizat pe 23 octombrie, chiar în ziua în care s-au împlinit 150 de ani de la nașterea doctorului Nicolae Minovici, vernisajul expoziției „«Vila Dr. Nicolae Minovici»: Restitutio II”. Evenimentul pregătit de Muzeul Municipiului București a fost unul extrem de complex. Vila Dr. Nicolae Minovici s-a dezvăluit publicului în toată splendoarea sa. Cu acea ocazie a fost vernisată și expoziția temporară „Artă și antropologie. Reverberații ale concepției raineriene în studiul omului”, a fost lansat volumul „Minovici – O Sută de Ani de Pionierat 1850-1950” (volum colectiv, Editor – Dr. Adrian Majuru, Colaborator – Dr. Octavian Buda, Editura Muzeului Municipiului București 2017). Iar albumul filatelic cu titlul „Nicolae Minovici, pionier al medicinei sociale – 150 de ani de la naștere”, un produs unic dedicat lui Nicolae Minovici și familiei sale, însoțit și de o medalie aniversară, a fost și el foarte apreciat de cei prezenți. Cele mai multe obiecte de patrimoniu au fost restaurate pentru a fi expuse publicului exact în același proiect expozițional gândit de donatorul lor în urmă cu mai bine de o sută de ani.
Începând cu 23 noiembrie, Muzeul Victor Babeș, din componența Muzeului Municipiului București, nu numai că a revenit și el în circuitul muzeal, dar acum se înfățișează vizitatorilor cu o perspectivă mult îmbunătățită, așezat în mijlocul realităților secolului XXI. Aceasta a fost prima parte a lucrărilor care s-au finalizat, munca aici se desfășoară în continuare. Prin grija unor parteneri de prestigiu, precum Facultatea de Farmacie a UMF „Carol Davila” – care a adăugat obiecte ce fac parte din Colecția de Istoria Farmaciei „Conf. Dr. Farm. Zisi Șt. Fârsirotu” – și Institutul Național Victor Babeș, persoanele care călcă acum pragul muzeului fac un scurt periplu și prin fascinanta istorie a farmaceuticii, cu un accent deosebit pe răscrucea veacurilor XIX şi XX, o epocă a meşteşugului farmaceutic, când fiecare comprimat, fiecare pudră şi pilulă era manufacturată în laboratorul spiţerului – acel misterios alchimist târziu, nelipsit din peisajul cotidian al lumii bunicilor şi străbunicilor noştri. Se adaugă piese din colecția personală a medicului cardiolog Radu Ciudin. Precum și exponate specifice Muzeului Municipiului București din mai multe Colecții, precum: Documente, Știință și Tehnică, Diverse și Gheorghe Marinescu.
Muzeele salvate au concentrat atenția publicului
La capitolul dedicării față de salvarea patrimoniului imobiliar și istoric al Capitalei intră importantul eveniment care s-a petrecut în luna decembrie a anului 2016. Atunci, Muzeul Municipiului București a redat integral publicului, în cea de-a doua etapă, Casa Filipescu-Cesianu de pe Calea Victoriei, o clădire salvată de la paragină și un patrimoniu expus în adevărata sa splendoare. De atunci, toată lumea știe că la Casa Filipescu-Cesianu poate fi vizitat „Muzeul Vârstelor”, primul proiect expozițional cu profil de antropologie urbană din România. Proiectul curatorial „Muzeul vârstelor, de la copilărie la senectute” – care cuprinde restituiri de interioare urbane din secolele XVIII, XIX și XX, surprinzând detalii inedite ale vieții de acasă, explorează tematica modificării comportamentale în raport cu evoluția tehnologiei, prin intermediul micro-narațiunilor muzeale și invită vizitatorul la introspecție și proiecție, folosind zone interactive, ce culminează cu sertarele memoriei – a atras vizitatorii ca un veritabil magnet cultural.
Și Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu, aflat inițiat într-o stare precară, a fost complet consolidat, restaurat și reamenajat.
Tot aici s-a amenajat noul sediu al Bibliotecii MMB, modernizat și extins. Se află la parterul clădirii și a fost inaugurat în octombrie 2017. În mansarda Observatorului sunt spații destinate conferințelor, expozițiilor temporare și, mai ales, observațiilor astronomice. Expoziția permanentă a Observatorului Astronomic ocupă primul etaj al clădirii și a fost inaugurată în septembrie 2017.
În acest moment, Observatorul Astronomic este deschis publicului în proporție de 100% și este unul dintre cele mai populare muzee din București.
De asemenea, Muzeul George Severeanu a fost și el închis o perioadă publicului pentru consolidare și restaurare. După redeschidere, acesta a găzduit mai multe expoziții temporare inedite, din punct de vedere muzeografic, cu patrimoniul numismatic și arheologic al muzeului și al unor parteneri de prestigiu.
Și… recuperarea istoriei orașului nostru continuă!
Urmează o altă perioadă de muncă dedicată recuperării patrimoniului și istoriei bucureștene. La Muzeul Victor Babeș lucrările continuă, iar redarea integrală către comunitate este planificată pentru vara anului 2019.
De asemenea, este importantă și salvarea Muzeului Gheorghe Tattarescu, care necesită intervenții urgente de consolidare, reabilitare și restaurare. În octombrie 2017 a fost finalizat studiul tehnic Dali privind proiectul tehnic de consolidare, reabilitare și restaurare, PMB incluzând acest imobil monument de patrimoniu pe lista proiectelor de finanțare europeană pentru perioada 2018-2021.
Un alt proiect foarte important este în desfășurare. Specialiștii muzeului nostru au anunțat în toamna trecută că Primăria Municipiului București prin Compania Municipală Consolidări SA, împreună cu arheologi de la Muzeul Municipiului București, au demarat lucrările de restaurare, cercetare și punere în valoare a vestigiilor de la Palatul Voievodal Curtea Veche. Lucrările se vor întinde pe durata a trei ani și au ca scop protejarea, restaurarea și consolidarea ansamblului medieval.
Ce ne mobilizează
„Având în vedere specificul colecțiilor și activitatea Muzeului Municipiului București, precum și contextul cultural contemporan, misiunea MMB a fost formulată astfel: Muzeul Municipiului București urmărește să devină o instituție modernă, actuală, activă, în continuă actualizare și dezvoltare, caracterizată prin transparență și dinamism și relevantă atât pentru publicul român, cât și pentru turiștii și rezidenții străini, prin proiectele cu ridicată valoare culturală și educațională organizate. Misiunea aceasta este punct de reper atât pentru dezvoltarea strategiei de management, cât și a fiecărei activități a muzeului în parte.
Creșterea calității ofertei a determinat dezvoltarea imaginii muzeului și creșterea atractivității atât pentru publicul local, cât și pentru turiștii români și străini” – Adrian Majuru.
Cât de mulțumiți sunt oamenii de experiența culturală pe care o oferă Muzeul Municipiului București
Conform celor 220 de chestionare colectate în cadrul evenimentelor organizate la Muzeul Municipiului Bucureşti-Palatul Suţu în anul 2018, 14% dintre cei care au completat chestionarele noastre au aflat de evenimentul la care participă din presă, 9% au aflat de eveniment prin intermediul unui blog sau site, 31% prin intermediul unei reţele sociale, 35% prin intermediul prietenilor si familiei, 5% prin intermediul site-ului muzeului și 14% din alte surse. 20% dintre cei care au răspuns întrebărilor noastre sunt interesaţi de expoziţii, 30% de concerte, 13% de conferințe, 12% de prezentări, 12% de lansări de carte, 7% de teatru și 6 % de alte evenimente.
Analiza chestionarelor a arătat totodată că 88% dintre respondenţi au avut o părere foarte bună despre evenimentul la care au participat, 8% au avut o părere bună, iar 4% dintre ei au avut o părere neutră. Niciunul dintre respondenţi nu a spus că are o părere proastă sau foarte proastă despre evenimentul la care a luat parte. Pe primul loc în topul muzeelor vizitate se situează Palatul Suţu, cotat cu 86 de vizite a celor chestionați, pe locul doi se află Muzeul Theodor Aman (66), iar pe locul trei foarte aproape se află Casa Filipescu Cesianu (65). Clasamentul continuă cu Muzeul Nicolae Minovici (48) şi Palatul Voievodal Curtea Veche (38), Muzeul Storck (25), Muzeul Victor Babeş (20), Colecţia de Artă Ligia şi Pompiliu Macovei (19), Muzeul George Severeanu (16) şi Muzeul Nottara (14). În privința propunerilor primite de la participanţi, singura sugestie mai des amintită este cea referitoare la organizarea mai multor concerte/ spectacole muzicale.
Analiză realizată de Simona Popescu, cu sprijinul colegelor Eliana Radu, Miruna Bărdulete și Angelica Iacob, pentru publicația MMB – „București în 5 minute”