La Muzeul Municipiului București, activitatea editorială s-a dezvoltat acordând atenție tinerei generații. Astfel, cărțile pentru copii și traseele tematice pentru cei mici au apărut în strânsă corelație cu dezvoltarea atelierelor destinate lor și cu nevoia de a le face cunoscut, într-un limbaj accesibil, conținutul expozițional. Inclusiv prin benzi desenate. Romanele grafice sunt și ele preferate, iar cei mici le zăresc imediat la stand și se pot bucura de conținutul lor. Educație prin distracție, este un motto preferat de educatorii muzeali.
Vă povestim într-un articol special cum a evoluat această tendință și manifestare a preocupărilor dedicate tinerei generații, prezentându-vă pe scurt și principalele apariții editoriale.
Dacă în anul 2014 (și până în prezent), autorul și profesorul de benzi desenate Mihai I. Grăjdeanu, împreună cu dr. Adrian Majuru, managerul Muzeului Municipiului București, au pornit în călătoria de prezentare a muzeelor într-o manieră originală: cea a benzilor desenate istorice cu rol educativ, un demers în premieră națională la momentul respectiv în sfera instituțiilor de gen din România, pe parcurs s-au alăturat demersului editorial al Muzeului Municipiului București și alți autori, care au adăugat noi titluri interesante pe rafturile bibliotecilor.
„Pictorul Theodor Aman” este o carte de colorat pentru copii. Cartea de colorat, dedicată copiilor cu vârste cuprinse între 5 și 9 ani, dezvăluie într-o manieră prietenoasă și creativă detalii despre maestrul Theodor Aman, relatate de către fiica adoptivă a acestuia, soprana Zina de Nory. Cartea învăluie într-o poveste viața și activitățile artistului, punctând elementele importante prin diverse secțiuni de lucru.
Cartea reprezintă o inițiativă inedită a Muzeului Municipiului București, care are darul de a apropia cei mai mici vizitatori de patrimoniul valoros al orașului. Iniţiativa face parte din strategia Muzeului Municipiului București de a familiariza copiii cu instituțiile de cultură, volumul fiind primul dintr-o serie dedicată publicului foarte tânăr. Acest volum reprezintă atât o amintire plăcută a vizitei copiilor la Muzeul Aman, cât și un instrument de înțelegere a vieții unui artist special și de apropiere a copiilor de artă într-un mod plăcut, care le dezvoltă în același timp imaginația, atenția și abilitățile artistice.
Volumul „Pictorul Theodor Aman – carte de colorat pentru copii” a fost realizat de Editura MMB 2017, autori fiind: Angelica Iacob, Ionica Tarău, Alexandra Zbuchea.
„Istorii de colecție. Traseu tematic în expoziția permanentă a Muzeului George Severeanu”, publicată de Editura MMB, îi are ca autori pe Veronica Leca, educator muzeal și Daniela Olaru, ilustratoare, autoarea ilustrațiilor din volum. Dedicată Muzeului George Severeanu, „Istorii de colecție” este o carte pentru copii a cărei poveste nu începe cu „A fost odată ca niciodată”, ci cu „A fost odată o mare încurcătură”. Vercingetorex, câinele lui George Severeanu a intrat iar în bucluc. Cum îi place să fure lucruri și să le ascundă prin diverse locuri pentru zile negre, acum a găsit de cuviință să facă să dispară nu mai puțin de 14 artefacte din colecția medicului. Cum se va sfârși această întâmplare? Bineînțeles cu multe peripeții despre care vă invităm să citiți, iar la finalul cărții vom știi cu toții în ce fel s-a descurcat Vercingetorex și care i-a fost cea mai simpatică întâmplare.
Romanul grafic „Bully – o poveste despre speranță” (publicat de Editura MMB), a fot imaginiat și desenat de Elena Ciolacu. „Bully – o poveste despre speranță” este un roman grafic, ilustrat mai atipic ca o succesiune de „capturi de ecran” și este scris la persoana I sub forma unei confesiuni sau ca un monolog adresat victimelor bullying-ului. Proiectul a apărut în urmă cu 10 ani din dorința de a întinde o mână de ajutor tinerilor și copiilor ce suferă de pe urma acestui tip de agresiune din școli – bullying. Până la apariția acestei ediții tipărite cartea a existat exclusiv în format virtual, pe diferite platforme artistice on-line, unde a reușit să ofere speranță și ajutor multor tineri care au citit-o.
„Oameni de unică folosinţă” este titlul unui alt roman: Elena Ciolacu (ilustrații), Adrian Majuru (prefață), Octavian Buda (addenda). Nu este o carte obișnuită, este un roman grafic. Oameni de unică folosinţă este un „film”, derulat fotogramă cu fotogramă, care, dincolo de problemele psihologice pe care le pune, transmite o puternică emoţie.
Probabil că foarte mulţi dintre cititori se vor regăsi în situaţiile din carte, se vor recunoaşte în anumite gesturi şi replici ale personajelor, vor trăi bucurii şi regrete, vor avea amintiri similare… Toate acestea ne vor ajuta, poate, să fim mai prezenţi în viaţa celor pe care îi iubim cel mai mult: părinţii şi copiii noştri. Poate că ne vor schimba întrucîtva optica asupra existenţei noastre şi, implicit, priorităţile de viaţă. Poate că ne vor face mai buni. Şi-odată cu noi, lumea românească întreagă ar putea deveni mai bună.
Această carte ne îndeamnă să nu fim oameni de unică folosinţă, adică obsedaţi de consum, sclavi ai „zeului tinereţii” – slăvit de canalele de comunicare în masă – şi îngroziţi de perspectiva bătrîneţii, a bolii şi a singurătăţii, care s-ar traduce ca ieşirea noastră din uz. Să fim Oameni, pentru totdeauna.
„Tata Moşu – o poveste interbelică” în benzi desenate este primul roman grafic din România în care autorul textului, autorul benzii desenate şi subiectul sunt româneşti. Romanul este publicat în limba română și engleză.
„Cred că personajul nostru și-a dorit foarte mult ca întâmplările care s-au legat în viața sa să rămână cunoscute cumva… Povestea este românească ca și editura, deci practic este un proiect de viață care s-a încheiat cândva, dar care este oferit publicului de pretutindeni, din interiorul unui spațiu cultural foarte bogat în astfel de întâmplări… aici mă refer la mediul urban. Așadar, cred că mai sunt și alte povești și dincolo sau dincoace de interbelic care așteaptă să prindă viață prin banda desenată. În cazul personajului acestei poveşti, m-a surprins faptul că în epocă, în timpul vieții lui-atunci când a fost închis o perioadă mai îndelungată la închisoarea Văcărești-a fost obiectul unor cercetări sociologice și în afară de legiști l-au mai studiat într-o manieră antropologică cât se poate de serioasă oameni veniți din zona universitară;faptul că un om simplu a determinat atâta interes prin maniera spectaculoasă pe care a tot acumulat-o în spatele său în a trăi cumva altfel… atunci am încercat să mă apropii mai mult de acest personaj care a trăit în realitate, în Bucureștiul anilor ‘20. A fost activ până la venirea comunismului după care i se pierde urma și am văzut că există un drum singular care nu se regăsește în faptele și în destinul altor infractori, să spunem așa, de drept comun, că el asta a fost, dar a știut, în mod conștient, pe ce palier se afla, adesea împins de un cadru social care nu l-a ajutat foarte mult atunci când era adolescent, sau la prima tinerețe.” dr. Adrian Majuru, autorul textului, manager al Muzeului Municipiului București.
“Înainte de a citi scenariul romanului grafic Tata Moşu îmi imaginam cum ar fi această poveste, îmi imaginam un hoţ de buzunare care încerca să găsească tot felul de metode ingenioase, tot felul de trucuri pentru a fura de la oameni. Dar citind povestea şi cunoscându-l mai bine pe Alex Ştefănescu, cred că el este un hoţ cu principii. Chiar dacă la început el este un anti-erou. De obicei hoţii sunt prinşi de eroii de benzi desenate! Personajul nostru trece însă printr-o călătorie, încearcă să ajungă undeva. El îşi ajută familia chiar dacă prin furt şi de multe ori este prins şi pedepsit, el încearcă să-şi găsească o linişte sufletească, trece printr-o serie de aventuri, prin cele două mari războaie şi la un moment dat, chiar salvează nişte vieţi omeneşti. Cred că dintr-un anti-erou, Tata Moşu devine eroul acestei poveşti!” Mihai. I. Grăjdeanu, autorul benzilor desenate.
„Copilăria lui Constantin Bălăceanu Stolnici” este o carte de colorat în benzi desenate, al cărei autor este Mihai Grăjdeanu și s-a realizat chiar cu participarea Acad. Dr. Constantin Bălăceanu Stolnici. Documentare: Adrian Majuru, Angelica Iacob, Eliana Radu, Horia Iova. Ideea acestei cărți de colorat în benzi desenate a pornit de la Muzeul Vârstelor, găzduit în Casa Filipescu-Cesianu. O călătorie în trecut prin ochii copilului Constantin Bălăceanu-Stolnici: de la casa de lângă Calea Victoriei și locurile de joacă preferate, la ierni cu sănii trase de cai, ore de dans, recepții, guvernante, profesori, primul examen, pasiunea pentru Jules Vernes, până la parada de 10 mai, când nu se mai sătura privind frumoșii cai și uniformele ofițerilor din balconul Casei Filipescu-Cesianu.
„Benzi desenate se cunosc de mult sub forma unor succesiuni de imagini care descriu un eveniment. Bunicul ne spunea că este convins că tehnica succesiunii de imagini care exprimă o naraţiune este foarte veche că astfel de succesiuni în benzi de compoziţii plastic sau grafice se găsesc în unele morminte egiptene dar că cele mai importante sunt pe coloana lui Traian şi pe tapiseria de la Bayeux. De asemena, compoziţii grafice de personagii care discută între ele prin texte le-am găsit pe unele piese de ceramică din Grecia Antică. Dezvoltarea acestui gen artistic a început însă o dată cu descoperirea tiparului. Generalizarea benzilor desenate s-a făcut însă în America secolului XIX unde sub numele de comics au devenit extreme de populare. Ele au fost completate în curând de filmele de desene animate. Perioada interbelică a cunoscut o adevarată explozie a benzilor desenate. Benzile desenate ne-au oferit un univers fictiv plin de farmec care ani de zile ne-a încântat pe sora mea şi pe mine, ca şi pe prietenii mei dar şi pe părinţii şi bunicii nostri. În vremurile noastre am fost surprins să văd admiraţia lui Umberto Eco pentru benzile desenate pe care le-a analizat […]. El subliniază printre multe altele ca benzile desenate reunesc creator literatura (prin structura naraţiunii şi textele dialogurilor) cu artele plastice.” – Constantin Bălăceanu-Stolnici, „Amintiri – Viaţa la ţară – Stolniciul interbelic”, editura Oscar Print.
Volumul „Scurtă istorie a revanșei. Duel sau crimă?” prezintă în premieră povestea ultimului duel din România. „Pe locul unde a murit Lahovary se află astăzi un monument ridicat în anul 1903 de soția victimei, Zoe Șuțu, în Piața Națiunilor Unite, probabil singurul monument de acest fel din Europa!”, notează istoricul Adrian Majuru, manager al Muzeului Municipiului București. Volumul este ilustrat cu benzi desenate realizate de autorul și profesorul bd Mihai Ionuț Grăjdeanu.
Cum putem descoperi un muzeu altfel decât printr-o vizită obișnuită? Găsim răspunsul în volumul „Poveşti din muzee”, o carte de colorat în benzi desenate (autor Mihai Ionuț Grăjdeanu) care se adresează în mod special copiilor cu vârste cuprinse între 6 și 10 ani și care este, totodată, și o bandă desenată de familie, potrivită pentru toate vârstele. Copiii sunt invitați într-o altfel de călătorie pentru a descoperi poveștile Muzeului Municipiului București: coborâm dintr-o trăsură imaginară la Palatul Suțu de unde mergem spre Muzeul Vârstelor la Casa Filipescu – Cesianu, apoi ne îndreptăm spre Muzeul de Artă Populară „Prof. Dr. Nicolae Minovici”, ajungem și la Muzeul George Severeanu, sau la Observatorul Astronomic, unde cititorii sunt întâmpinați de exponate care devin personaje, prind viață precum eroii de bandă desenată.
„Poveşti din muzee” este o carte de colorat în benzi desenate ce poate fi folosită și la școală, bibliotecă sau în alte instituții dedicate educației copiilor, pentru a aduce muzeul în mijlocul elevilor, oriunde s-ar afla aceștia.
Un alt roman a fost lansat foarte recent și ne dorim ca și el să fie îndrăgit la fel de mult: „Povești din București” (Editura MMB, 2024), autoare: Iulia Iordan și Alexandra Zbuchea, ilustrații Daniela Olaru; volum îngrijit de Veronica Leca și Eliana Radu, cu o documentare istorică realizată de Adrian Majuru, manager MMB. A apărut la Editura Oscar Print.
„Poveștile orașului sunt peste tot și există atâtea feluri în care le putem citi. Această carte este o suprapunere de moduri în care s-au uitat pentru o vreme la București un istoric, un educator muzeal și o ilustratoare. Cred că ce a ieșit din acest proces de colaborare creativă este o doar un început de poveste, iar cititorului i se spune în mod explicit acest lucru, este invitat în permanență să reflecteze la ea, dar mai ales să o continue în felul său personal prin tot felul de mijloace. Sperăm că această carte, atât de frumos desenată și atât de generos îngrijită de către echipa muzeului să le stimuleze cât mai multor copii curiozitatea pentru orașul lor”, este descrierea volumului oferită de scriitoarea Iulia Iordan.
Mădălina Corina Diaconu, Simona Popescu
Muzeul Animat de la Palatul Suțu
Sala Muzeul Animat de la Palatul Suțu, este concepută ca un spațiu unde imaginația copiilor prinde viață și explorarea muzeului devine o aventură fascinantă. Muzeul Animat este un spațiu interactiv dedicat copiilor, în care se îmbină arta și creativitatea. Aici Muzeul Municipiului București găzduiește periodic ateliere interactive de educație muzeală, oferind copiilor oportunitatea de a-și dezvolta abilitățile artistice și de a experimenta bucuria creativității fără limite.
O tradiție dedicată benzilor desenate pe timp de vară, sunt expozițiile outdoor de la Casa Filipescu Cesianu, acolo unde vom descoperi lucrările câștigătoare ale ediției a V-a a Olimpiadei de Benzi Desenate.