În anul 2019, Secția Artă a organizat expoziții-semnal, cu un concept inedit, în cadrul caselor memoriale deținute de Muzeul Municipiului București: „Magia liniei. Ligia Macovei și lirica eminesciană”, la muzeul care adăpostește „Colecția de artă Ligia și Pompiliu Macovei” și „Cecilia Cuțescu Storck. Grafică de călătorie: prin Lisabona, Toledo, Fiesole, Assisi, Balcic sau Istanbul”, la Muzeul Frederic și Cecilia Cuțescu Storck. În cadrul expoziției permanente a acestor case memoriale au fost inserate o serie de lucrări reprezentative pentru tematica aleasă, însoțite de texte de prezentare, tip de expunere care s-a dovedit un real succes, provocând publicul, tot mai numeros, să redescopere aceste muzee memoriale și să le vadă într-o nouă perspectivă.
În cazul primei expuneri, ideea principală de la care s-a pornit a fost dorința de a readuce în atenția pasionaților de artă faptul că Ligia Macovei a fost o foarte talentată graficiană, fiind cea care a ilustrat cărți importante din literatura română. A doua expoziție dorește să sublinieze importanța călătoriei artistice, modul în care aceasta deschide noi orizonturi actului creator, grafica de acest tip dezvăluind spontaneitatea și capacitatea pictorului de a surprinde rapid atmosfera unui peisaj întâlnit în peregrinările sale.
La Muzeul Theodor Aman a fost organizată o expoziție de prezentare a tehnicilor grafice adoptate de maestru, de această dată fiind prezentată, în premieră absolută, o serie impresionantă de plăci de gravură originale, etalate în expoziția „Vitagen Nama. Aman Negativ. Plăcile de gravură ale Muzeului Theodor Aman”.
Acest concept original de inserare a unei expoziții temporare, în cadrul unei alte expoziții, cu o prezentare mai lungă în timp, a fost preluat și în cadrul expoziției anuale a Pinacotecii: „Natură moartă, natură vie. Capodopere din colecția Pinacotecii Municipiului București”, organizată la Palatul Suțu. Până acum au fost aduse în atenție două expoziții-medalion, dedicate unor mari artiști români: Gheorghe Tattarescu și Gheorghe Petrașcu. În prima expunere au fost selectate lucrări care nu aparțin colecției Pinacotecii (fac parte din patrimoniului colecției casei memoriale Tattarescu), dar care sunt de o valoare excepțională pentru că prezintă creația unui artist român care a abordat printre primii peisajul, ca gen. Alegerea celei de-a doua expoziții a fost determinată de faptul că Gheorghe Petrașcu a excelat în ambele genuri, existând de această dată numeroase lucrări în colecția Pinacotecii.
Tot în cadrul expoziției „Natură moartă, natură vie. Capodopere din colecția Pinacotecii Municipiului București”, a fost găzduit Simpozionul de Artă și Istoria Artei, o manifestare deschisă și publicului larg, în timpul căruia au fost prezentate peste 20 de prelegeri despre arta românească și cea europeană. Prelegerile au cuprins teme foarte diverse, de la conceptul unei mari galerii și reconstituirea unor muzee dispărute, până la prezentarea unor enigme din portretele unor diverși pictori sau teme referitoare la călătoriile artistice realizate de aceștia.
În anul 2019 a mai fost inițiată o serie de prezentări periodice dedicate istoriei artei, organizate la muzeele de artă sau în expuneri din cadrul Muzeului Municipiului București, prelegeri care s-au adresat publicului larg și au prezentat într-o formă accesibilă și foarte dinamică, teme referitoare la importante colecții, maeștri ai picturii și cele mai semnificative stiluri plastice, care au marcat istoria artei românești și a celei universale. Conferențiarii invitați au fost istorici de artă cu notorietate, dar și tineri cercetători, toți aceștia venind însă cu o abordare originală, plină de prospețime, a unor teme consacrate din istoria artei.
Conferințele susținute până acum, în lunile mai și iunie, au abordat subiecte referitoare la extravagantele curente de avangardă (Avangarda, ultima culme a secolelor!) la istoricul colecției Pinacotecii Municipiului București (Pinacoteca, un ideal bucureștean) și la istoria artiștilor Bamboccianti, care au călătorit din Olanda în Italia pentru a câștiga notorietate, succes financiar și pentru a trăi o nouă experiență artistică (Călătoriile artistice ale secolului al XVII-lea. Roma văzută prin ochii artiștilor Bamboccianti).
În lunile august și septembrie, conferințele au continuat cu noi prezentări ale altor subiecte, ca de exemplu: destinul unei importante femei-pictor afirmată la Paris (Mary Cassatt. Prima femeie-pictor americană din grupul impresioniștilor francezi) sau experiența și importanța pe care a avut-o grupul de artiști români care a pictat ani de zile, în fiecare vară, la Balcic (Cecilia Cuțescu Storck și Școala de pictură de la Balcic).
Prin diversitatea și prin originalitatea prezentării, aceste concepte au contribuit substanțial la diversificarea informațiilor oferite publicului despre semnificația artei românești, văzută într-un context mai larg, european, programele de acest tip urmând să se diversifice substanțial în viitor.
Articol de Elena Olariu