Civilizația Gumelnița. Viața în sud-estul României acum 6500 de ani

Model miniatural de locuință

O mare parte a așezărilor gumelnițene erau de tip tell (movilă antropică) indicând o locuire intensă pe același amplasament, în apropierea surselor de apă, de multe ori pe promontorii cu poziție dominantă. Cultura materială a acestor populații este una bogată și deosebit de interesantă, diversificată, evidențiind un nivel ridicat al cunoștințelor tehnice. Ceramica de foarte bună calitate prezintă forme foarte variate cu decor incizat, plastic sau pictat cu grafit, alb sau roșu. Studiul ceramicii a ocupat un loc privilegiat de-a lungul întregii evoluţii a arheologiei.

În timp se poate observa o evoluţie a concepţiilor și mai ales a tehnicilor utilizate pentru a se încerca rezolvarea numeroaselor probleme ridicate de determinarea tipului și a sursei de materie primă utilizată, tipurile de degresanţi și tehnologia folosită pentru modelarea și realizarea vaselor.

Între diversele preocupări legate de ceramica realizată de om de-a lungul timpului, olăria deţine un rol privilegiat. În primul rând datorită cantităţii, a varietăţii formelor și a bogăţiei decorului, ce au oferit întotdeauna posibilităţi diverse de interpretare și în același timp de stabilire a mai multor categorii de elemente. În același timp studiul ei poate contribui la delimitarea unor arii culturale și la definirea unor schimbări sau evoluţii, a unor contacte culturale sau adesea la încadrări cronologice restrânse, fiind considerată în general fosilă directoare a culturilor arheologice. În egală măsură ea este elocventă pentru concepţiile diferitelor comunităţi privind spaţiul imaginarului. Din această perspectivă este lesne de înţeles de ce încă de la începuturile sale arheologia și implicit arheologii au fost atrași de ceramică. Studiul ceramicii oferă de asemenea concluzii de ordin economic.

În măsura în care vasele circulă în cadrul unui proces de schimb, într-un areal, rezultatele provenite din studiul lor pot permite declararea tipului de relaţii existente în cadrul comunităţii producătoare.

Cupă bitronconică gumelnițeană

Pe lângă uneltele de os sau corn, cele lucrate în piatră, în special din silex, sunt numeroase și variate. Cuprul forjat sau turnat tinde să fie folosit în mod curent pentru obținerea unor unelte de mici dimensiuni sau a obiectelor de podoabă. Sunt produse în număr important și uneltele mari. Cuprului i se alătură și aurul din care sunt realizate obiecte de podoabă. Arta figurativă este reprezentată de statuetele zoomorfe și antropomorfe modelate în general în lut.

Vas antropomorf denumit Zeița de la Vidra

Pornind de la diversitatea colecțiilor Muzeului Municipiului București și ale Muzeului Civilizației Gumelnița din Oltenița în ceea ce privește tipologia de obiecte amintite mai sus, precum și de la recentul parteneriat semnat de mai multe instituții muzeale (între care și Muzeul Municipiului București), care a permis reluarea cercetărilor arheologice sistematice în așezarea eponimă a culturii Gumelnița acum mai bine de trei ani, propunem publicului nostru o expoziție monografică asupra uneia dintre cele mai importante culturi neolitice din România.

Expoziția-eveniment va aborda o serie de registre tematice, precum contextul general al neoliticului și eneoliticului în sud-estul României, locuirea, hrana, ceramica și primele obiecte metalice, relația cu alte populații, de la imagine la imaginar etc.

Expoziția care va reuni cele mai frumoase obiecte gumelnițene din colecțiile celor două muzee, între care se va remarca renumita Zeiță de la Vidra, își propune să valorifice patrimoniul cultural asociat acestei culturi din colecțiile amintite, dar și rezultatele cercetărilor arheologice sistematice realizate în stațiunea eponimă în decursul ultimilor trei ani, să-i aducă mai aproape publicului vizitator detalii referitoare la neoliticul din România, cu accent pe cultura Gumelnița, dar, nu în ultimul rând, expoziția se vrea a fi și un eveniment organizat în memoria celui care a fost marele arheolog Dragomir Nicolae Popovici, formator al mai multor generații de arheologi preistoricieni din România.

Dr. Dan Pîrvulescu, director adjunct Secția Istorie, curator al expoziției

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *