CIRCULAŢIA MONETARĂ ÎN EPOCA LUI MIRCEA CEL BĂTRÂN
Expoziția „Moneda Țării Româneşti în epoca lui Mircea cel Bătrân” a fost deschisă la Palatul Suțu în perioada 12 iulie – 30 septembrie 2018. Epoca lui Mircea cel Bătrân este considerată ca fiind perioada de consolidare progresivă a statului medieval Ţara Românească, când au loc importante schimbări economice precum şi cristalizarea structurilor politice, sociale şi spirituale. Progresul economic al Ţării Româneşti este pus pe seama dezvoltării agriculturii, meşteşugurilor și intensificării activităţilor comerciale. În această perioadă Principatul a reprezentat o zonă de tranzit din punct de vedere comercial, între spaţiul levantin şi cel central-european. Intensificarea comerţului a influenţat în mod firesc circulaţia monetară, raportul dintre moneda aflată în circulaţie şi activităţile de schimb fiind legat de rolul Ţării Româneşti în cadrul comercial european.
Extinderea sferelor economice şi politice prin tratate internaţionale în epoca lui Mircea cel Bătrân şi implicit poziţia Ţării Româneşti în comerţul internaţional, au dus pe de o parte la pătrunderea monedei străine în spaţiul muntean dar şi la circulaţia monedei autohtone în afara graniţelor statului.
În ceea ce priveşte moneda proprie a Ţării Româneşti, în epoca lui Mircea cel Bătrân au circulat ducatul şi banul precum şi moneda predecesorilor săi Vladislav I, Radu I şi Dan I. Multitudinea de variante monetare bătute de Mircea cel Bătrân, relevate pe de o parte de documentele scrise dar mai ales de numărul mare de descoperiri, demonstrează o circulaţie intensă a acestor emisiuni, proces favorizat în special de impulsul economic dar şi de progresul general al societăţii medievale româneşti, început încă din vremea domnitorului Nicolae Alexandru. Emiterea monedelor proprii a început odată cu urcarea pe tronul Ţării Româneşti a lui Vladislav I şi a continuat fără întrerupere până la Mircea cel Bătrân, constituind o manifestare a Ţării Româneşti ca stat suveran şi independent, dar şi o necesitate economică, reprezentând o dovadă a dezvoltării economiei de schimb bazată pe monedă şi a nevoii creşterii numerarului aflat în circulaţie. Sporirea numerarului s-a datorat pe de o parte intensificării activităţii comerciale din perioada lui Mircea cel Bătrân dar şi necesităţii întreţinerii trupelor de care domnitorul avea nevoie pentru a fi susţinut atât în luptele pentru apărarea ţării împotriva otomanilor, dar şi în luptele pentru menţinerea puterii.
La începutul anului 2018 se împlinesc 600 ani de la moartea voievodului Mircea cel Bătrân, moment comemorat de Muzeul Municipiului Bucureşti prin deschiderea unei expoziţii tematice la Palatul Suţu, vizând moneda marelui domnitor precum şi circulaţia monetară în epoca sa. Având la dispoziţie un vast patrimoniu numismatic, Muzeul Municipiului Bucureşti va oferi publicului vizitator, ocazia familiarizării cu monedele medievale aparţinând colecţiei „Maria şi dr. George Severeanu” precum şi colecţiei „Numismatice”.
Dr. Alina Pîrvulescu
Muzeograf, Cabinetul Numismatic şi Medalistic