Cercetarea de la Măgura Gumelnița, la cel mai înalt nivel

Interviu cu Theodor Zavalaș, Manager, Direcția de Cultură Oltenița

Cercetarea de la Măgura Gumelnița, la cel mai înalt nivel

  • De când și cum a început colaborarea Muzeului Civilizației Gumelnița cu Muzeul Municipiului București?

Theodor Zavalaș: Colaborarea cu Muzeul Municipiului București a început încă din anul 2015, aceasta debutând cu organizarea unei expoziții temporare de fotografie la Oltenița, cu tema „Bucureștiul interbelic”.

Acest proiect a reprezentat bazele unei colaborări tot mai strânse între cele două instituții, colaborare pe care noi am considerat-o necesară ținând cont de distanța mică față de București, dar și pentru că, cel puțin din punctul nostru de vedere, importanța stabilirii unei rețele de parteneriate cu instituțiile de profil din țară este destul de pregnantă în crearea oportunităţii ca publicul de toate vârstele și categoriile – în special cele cu anumite dificultăți – să aibă acces la o serie de produse/ proiecte culturale, fără a mai exista o piedică.

  • Cum s-a dezvoltat acest parteneriat, care au fost proiectele comune, de referință pentru ambele instituții?

T.Z.: Un proiect de referință, din care putem spune că suntem mândri să facem parte, îl reprezintă Simpozionul de Arheologie și Numismatică desfășurat până-n prezent în locații ale Muzeului Municipiului București., pe care sperăm ca în viitor să reușim să îl organizăm și la Oltenița. În momentul de față, consider că deținem infrastructura necesară pentru organizarea acestui eveniment.

  • Care sunt piesele de referință pe care vizitatorii le pot admira la Palatul Suțu în cadrul expoziției „Viața în sud-estul României acum 6500 ani”?

T.Z.: După părerea mea, toate piesele expuse din patrimoniul nostru sunt de referință. Atât prin categoria de material, dar și cea tipologică din care fac parte, precum și prin tehnica de manufacturare și decor. Sunt expuse piese rare și unicat pentru cultura Gumelnița și aici pot să amintesc vasulsamovar, vasul cu decor solar, lame din silex de peste 30 de cm lungime, cât și topoare din piatră șlefuită.

  • Care este ideea centrală a expoziției, mesajul pe care intenționați să-l transmiteți publicului? Care sunt registrele tematice în contextul general al neoliticului pe care vă axați?

T.Z.: Având în vedere diversitatea patrimoniului pe care ambele instituții îl dețin, unul dintre obiectivele principale ale proiectului, cel puțin din punctul meu de vedere, este facilitarea accesului la cultură, la trecutul istoric și la cunoaștere pentru toate categoriile de public (specialiști, persoane cu dizabilități locomotorii, bătrâni, copii, elevi, tineri, publicul general). Lucrul acesta va fi posibil prin valorificarea patrimoniului național mobil.

Această expoziție își propune să abordeze o serie de registre tematice, precum contextul general al neoliticului, exploatarea resurselor faunistice, metalurgie, habitat, religie, dar și rit/ ritual funerar.

  • Recentul parteneriat semnat de mai multe instituții muzeale ‒ între care și Muzeul Municipiului București ‒ a permis reluarea cercetărilor arheologice sistematice în așezarea eponimă a culturii Gumelnița acum mai bine de trei ani. Ce ne puteți spune despre stadiul actual al cercetărilor?

T.Z.: Da, este adevărat, suntem parteneri din anul 2017 cu Muzeul Municipiului București în cercetarea Măgurei Gumelnița, așezare care a dat numele acestei mari culturi.

Din cadrul acestui parteneriat fac parte Institutul Național al Patrimoniului, Institutul de Cercetare al Universității din București, prin platforma ArchaeoSciences, Muzeul Dunării de Jos Călărași, dar și specialiști de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Muzeul Național de Istorie a României, Universitatea din Iași „Al.I. Cuza”, Universitatea „Valahia” din Târgoviște, Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”.

Cercetarea pune accentul pe interdisciplinaritate, prin colaborarea cu specialiști din diverse domenii din țara noastră și din străinatate: arheologi, geologi, biologi, topografi, toți specializați în arheologie. Coroborarea tuturor datelor oferite de către acești specialiști face ca cercetarea de la Măgura Gumelnița să fie la cel mai înalt nivel.

Interpretarea datelor este realizată pentru a înțelege cât mai bine viața oamenilor ce au trăit acum 6500 de ani la Măgura Gumelnița.

  • Care sunt proiectele comune care urmează în cadrul acestei colaborări?

T.Z.: Momentan încă nu fost stabilite și alte proiecte comune în afară de cele menționate, însă sunt încrezător că această relație de colaborare, pe care o consider ca fiind una puternică și benefică, va continua și se va manifesta prin viitoare proiecte expoziționale și de cercetare.

  • Ce puteți să ne spuneți despre noua expoziție permanentă pe care echipa muzeului a pregătit-o pentru public?

T.Z.: Începând cu anul 2019, Muzeul Civilizației Gumelnița a primit un nou spațiu expozițional, în cadrul sediului Direcției de Cultură Oltenița, ce se află în parcul central al orașului, alăturat vechiului turn de apă.

În acest spațiu a fost realizată o nouă expoziție permanentă destinată exclusiv culturii Gumelnița, care surprinde aspecte din viața comunităților gumelnițene, bazate pe cele mai noi descoperiri și cercetări arheologice.

Expoziția dispune de un spațiu generos cu 11 vitrine, dintre care în 3 au fost realizate diorame cu reconstituirea Măgurei Gumelnița și aspecte ale unei case gumelnițene.

Sunt oferite în fiecare vitrină date despre agricultură, exploatarea resurselor faunistice, metalurgie, habitat, religie dar și rit/ ritual funerar.

Așadar, profit ca prin intermediul dvs. să lansez o invitație tuturor pentru a ne vizita, distanța fiind destul de mică față de București.

Interviu realizat de Simona Popescu