Din 16 aprilie 2019
EXPOZIȚIE TEMATICĂ LA PALATUL SUȚU
„CĂLĂTORIE ÎN BUCUREȘTIUL LITURGIC”
Muzeul Municipiului București prezintă, la Palatul Suțu, în perioada 16 aprilie – 30 iunie 2019, expoziția temporară „Călătorie în Bucureștiul liturgic”.
”În atîta nesiguranţă şi nedreptate, de care se loveşte pretutindeni şi oricînd, românul nu are decăt o scăpare: Biserica; îngenuncheat în bisericuţa întunecoasă, în faţa iconostasului, unde flăcările a sute de luminări fumegă sub chipurile încremenite ale sfinţilor, el se simte — numai acolo — acasă; ocrotit, izbăvit, poate şi iubit. Trăsăturile dominante ale religiei sale sînt umilinţa şi acceptarea cu seninătate a voinţei dumnezeieşti. Cartea lui Iov, parabola fariseului şi cea a vameşului sunt, cu siguranţă, în Sâintă Scriptură, pasajele cele mai apropiate de inima lui. Mătăniile, îngenuncherile, semnul crucii repetat la nesfîrşit, sărutarea pătimaşă a icoanelor pe picioarele însîngerate ale lui Cristos, toate aceste gesturi nu au nimic ostentativ; nici obligaţie, nici fariseism, ci smerenie şi căinţă sinceră, rugă la nemărginita milă a lui Dumnezeu”. Aceste cuvinte pe care ni le-a dăruit Neagu Djuvara în cartea sa „Între Orient și Occident” nu fac decât să ne amintească de candela care arde în fiecare dintre noi, credința și iubirea de tradiție, identitatea. Acestea ne fac unici în diversitatea culturală care ne înconjoară.
Despre viața liturgică a Bucureștilor avem multe însemnări, în special ale călătorilor străini, impresionați de umărul de lăcașuri de cult. Astfel, englezul James William Ozanne ajunge la București în septembrie 1870 pentru a ocupa postul de consul și menționează, în jurnalul său, despre cele 200 de biserici care scânteiau vara, într-un efect splendid, observat de pe dealurile din Sud. Același număr este dat de Patrick O’ Brian, irlandezul care vizitează Capitala în iarna lui 1853. Astăzi, după aproape 159 de ani, Bucureștiul numără aproximativ 270 de biserici.
Raportându-ne la specificul local al acestui vechi oraș-capitală observăm că trecutul cultural al Bucureștiului nu poate fi separat de viaţa religioasă a locuitorilor săi. Din Evul Mediu, până în zorii epocii moderne, cultivarea spiritului, reculegerea sufletească şi manifestările artistice s-au desfăşurat în preajma locaşurilor sfinte. Primii cărturari ai oraşului provin din mediul ecleziastic, iar primele medii de cultură au fost bisericile și mănăstirile. Acolo se învăţa carte, se traduceau, se copiau și se ilustrau manuscrise religioase, se zugrăveau icoane. În mănăstiri au funcționat primele atelierele tipografice, întâii noștri tipografi au fost ieromonahi, monarhi sau preoți, iar cele dintâi tipărituri apărute la București au fost cărți bisericești.
De aceea, ne-am propus să facem o incursiune în tainele acestui oraș prin intermediul expoziției Călătorie în Bucureștiul liturgic.
Am reconstituit pentru vizitatori solemnitatea sacră a unui locaş religios, recurgând la componente cu valoare artistică şi obiecte de cult provenind de la vechi mănăstiri și biserici bucureștene.
Sunt expuse cărți liturgice (de slujbă) imprimate în limba română în secolele XVII-XIX în tipografiile din București (Tipografia Domnească, Tipografia Mitropoliei, Mănăstirea Snagov, Mănăstirea Sf. Sava): Evanghelie, 1693, 1697, Liturghier, 1741, Apostol, 1683, Penticostar, 1743 , Octoih, 1792, Molitvenic, 1819, Acatistul Maicii Domnului, 1823, 1828.
Cărțile liturgice au fost întrebuinţate în trecut nu numai în Biserică, ci și în Școală și Familie. Au fost destinate săvârşirii serviciului divin în mănăstiri şi în biserici, dar au servit şi ca manuale pentru deprinderea cititului şi însuşirea cunoştinţelor religioase în şcoli, precum și pentru rugăciunile de zi cu zi, acasă, în fața icoanelor.
De asemenea, veșmintele liturgice aflate în patrimoniul Muzeului Municipiului București, colecția Textile și accesorii vestimentare, sunt piese autentice, păstrate cu mare grijă, datând din secolele XVIII și XIX, și care nu au mai fost prezentate publicului. Această ținută, denumită și „haina de nuntă” (Matei XXII, 11-12) este demnă de sublimitatea și maiestatea sacerdoțiului divin. Biserica a legiuit, încă din vechime, ca preoții să se înfățișeze în veșminte deosebite de cele laice, întrucât „în timpul slujbei, aceștia îi reprezintă pe cereștii slujitori ai lui Dumnezeu-Omul”, chiar și în viața de toate zilele costumul clerical fiind deosebit de cel al laicilor atât prin formă sau croială, cât și prin culoare.
Publicul mai poate admira stihare, feloane, epitrahile, bedernițe, confecționate din brocart, cu fir metalic, chiar și cu broderii inspirate din motivele artei orientale, din perioada domniilor fanariote. La acea vreme a fost împrumutată decorația, credința rămânând nealterată.
Colecția de Icoane și Obiecte de Cult ne-a ajutat să recompunem imaginea lăcașului de cult prin valoroasele piese lucrate în ateliere balcanice sau cele specifice patriarhale.
Colecțiile Fotografii, Cărți Poștele și Clișee fotografice, Tipărituri și imprimate, Artă Plastică ne oferă imagini inedite ale lăcașurilor de cult din București, unele fiind demolate în anii comunismului.
Recompunem o imagine a vechiului oraș, pentru a nu uita ceea ce ne definește.
Dr. Maria-Camelia Ene