Arhitectul Dan Lăcătuş, despre renaşterea Bucureştiului

  • Bucureștiul are foarte multe clădiri construite înainte de război care au fost avariate iremediabil la cutremurul din 77, au urmat intervenţia nimicitoare a comunismului, haosul post decembrist, iar acum există marea nepăsare care s-a extins asupra clădirilor istorice ale orașului. În aceste condiții, cum vedeți renașterea orașului și punerea în valoare a patrimoniului său?

Dan Lăcătuș: În toate cele patru conferințe pe care le-am ținut la Palatul Suțu am încercat să întrevăd variante plauzibile și posibile ale renașterii orașului prin recuperarea, restaurarea, reconversia și articularea patrimoniului construit la o gândire unitară a dezvoltării urbane a Bucureștiului. S-au desprins din această „recurgere la metodă” următoarele concluzii: Identificarea resurselor financiare și gestionarea lor corectă de către autorități pentru refacerea și susținerea infrastructurii urbane precum și salvarea prin consolidare a patrimoniului construit; Inventarierea în sistem interactiv și deschis a tuturor clădirilor cu pericol de avariere la cutremur (inițiativă deja pornită civic prin lansarea hărții interactive a clădirilor cu risc seismic în spațiul virtual); Inventarierea tematică și sistematică a tuturor clădirilor de patrimoniu din București (inițiativă de anvergură, civică, în curs – Catalog București); Definitivarea PUG-ului Capitalei și restricționarea prin măsuri drastice a înstrăinării, demolării sau mutilării patrimoniului construit; Implicarea proprietarilor de imobile istorice și creșterea conștiinței civice prin mijloace media, educație. Orașul nu poate renaște decât cu atitudinea oamenilor, cu schimbarea mentalităților, cu interconectarea lui la valorile contemporane ale Europei.

  • Ce ar fi de făcut pentru punerea în valoare a edificiilor istorice ale orașului? Care este rolul pe care ar trebui să și-l asume pentru aceasta chiar și bucureșteanul obișnuit?

Dan Lăcătuș: Așa cum menționam, atitudinea civică este esențială. Trebuie identificate cu grijă nevoile orașului, redarea orașului pietonului loisir-ului, astfel încât activitățile culturale și de recreere aflate în zona istorică să contribuie la dezvoltarea economică și suportul pentru restaurarea și mentenanța patrimoniului. Punerea în valoare a edificiilor istorice se face cu grijă, prin armonizarea acestora cu spațiile verzi, iluminatul de noapte, eliminarea factorilor agresivi(reclamă vizuală, poluare, trafic, atitudine urbană).

  • Ați finalizat recent consolidarea și restaurarea Arcului de Triumf, pe sub care au trecut militarii participanți la parada militară de 1 Decembrie. Vorbiți-ne puțin despre această lucrare.

Dan Lăcătuș: Arcul de Triumf este port-drapelul simbol al României moderne de după 1918. Restaurarea Arcului de Triumf a vizat trei aspecte foarte importante și acestea sunt: recuperarea memoriei prin refacerea tuturor inscripționărilor în piatră și remontarea efigiilor Regilor întregitori ai României Mari; consolidarea structurii prin moderna soluție a „izolării bazei» ce constă, pe scurt, în executarea unei subfundări care protejează în cazul unui seism, un sistem de amortizare verticală și orizontală cu izolatori și amortizori, capabili să reducă mai mult de jumătate din intensitatea gradului seismic; restaurarea și conservarea tuturor elementelor artistice, piatră, metal și reconversia interiorului într-un muzeu vizitabil.

  • Ați avut numeroase intervenţii de-a lungul timpului asupra unor monumente de maximă importanţă pentru identitatea naţională: Ateneul Român, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I“ („Fenicie a Capitalei“), Muzeul Naţional de Artă al României, Universitatea din Bucureşti, Aeroclubul României, Hanu’ Berarilor interbelic, Banca Comercială Română, Caru’ cu Bere, Teatrul Odeon, Sediul Ordinului Arhitecţilor din România, Casa Chrissoveloni, Palatul Ghika Tei, Hotel Cişmigiu, Hotel Continental, Tipografia Cartea Românească, Palatul Patriarhiei Române, Ambasada Regatului Suediei, Muzeul Colecţiilor de Artă, pentru a aminti doar câteva dintre ele. Unde a fost cel mai greu? Care v-a fost cea mai dragă lucrare?

Dan Lăcătuș: Ați enumerat o parte dintre lucrările la care am participat de-a lungul timpului și nu pot să vă răspund la această întrebare decât tot cu o întrebare. Dacă ați avea mai mulți copii, pe care dintre ei l-ați iubi mai mult? Iubesc mult întreaga familie numită București și îmi doresc un oraș cu atitudine și identitate pe măsura frumuseții și armoniei lui.

  • Oare va renaşte Bucureștiul din propria-i cenuşă asemeni unei păsări Phoenix, redevenind Micul Paris, într-un orizont de timp optimist?

Dan Lăcătuș: Bucureștiul nu mai poate fi nici „Micul Istanbul”, nici „Micul Paris” cu atât mai puțin „Micul New York”, renașterea Bucureștiului este de durată. Este un proces care a început și continuă. Depinde numai de noi să scurtăm orizontul acesta de timp și să facem acest oraș după chipul și asemănarea noastră.

  • Sunteți o persoană pentru care trecerea timpului are o altă valoare, un om extrem de ocupat și preocupat. Când vă vom revedea într-o conferință la Palatul Suțu?

Dan Lăcătuș: Palatul Șuțu devine tot mai prezent și mai activ în viața Capitalei prin seria dinamică de conferințe care au loc aici și care sunt la îndemâna unui public mult mai larg, inclusiv prin promovarea acestora în spațiul virtual. Voi reveni ori de câte ori voi fi solicitat sau voi putea fi de folos cu experiența pe care am acumulat-o până acum în domeniul meu de activitate.

Interviu realizat de Simona Popescu pentru publicația „București în 5 minute”

editată de Muzeul Municipiului București

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *