Casa familiei de artişti Frederic şi Cecilia-Cuţescu Storck, ridicată între anii 1911-1913 a fost concepută încă de la început ca un spaţiu public de promovare a artelor plastice, destinat amatorilor de gen, principalele încăperi servind drept ateliere de creaţie.
Clădirea este muzeu, fiind înscrisă în Lista monumentelor istorice a Municipiul Bucureşti, cu codul B-II-m-B-17947. Edificiul, aflat pe strada Vasile Alecsandri, într-o zonă dominată de construcţii din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi primele decenii ale secolului XX, a fost ridicat chiar de cei doi artişti, Frederic şi Cecilia-Cuţescu Storck, în colaborare cu arhitectul Alexandru Clavel.
Casa, construită în stil anglo-flamand, cu bârne aparente, cu zidurile colorate în roşu pompeian, îmbină elementele arhitectonice, materialele folosite şi decoraţiunile exterioare şi interioare, într-un ansamblu arhitectural deosebit.
Elena Olariu, director adjunct al muzeului, a afirmă că spaţiul interior fost gândit, încă de la început, de proprietari, pentru a fi atelier de artist: o parte – atelierul de pictură al Ceciliei-Cuţescu Storck, care atrage prin „monumentalitate şi decorativism”, cealaltă parte – atelierul de sculptură al lui Frederic Storck, care se remarcă prin „funcţionalism şi simplitate”.
Întregul articol poate fi citit aici: https://www.agerpres.ro/cultura/2019/09/03/cladirileromanieicentenare-casa-storck-conceputa-ca-spatiu-de-promovare-a-artelor-plastice–363918
