• februarie 06, 2018 - 18:00

Idei în Agora: „Domnii doctori și România modernă. Utopie, discurs și reformă instituțională” la Casa Filipescu-Cesianu

Mar 6 febr. 18:00 – 19:00

afis agora 6 feb

Muzeul Municipiului București vă invită la conferința Idei în Agora „ Domnii doctori și România modernă. Utopie, discurs și reformă instituțională”, desfășurată în ziua de marți 6 februarie 2018, 18:00, la Casa Filipescu-Cesianu.

Conferință de Octavian Buda.

Moderator: Sorin Antohi – Asociația Orbis Tertius.

Intrarea este 10 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiilor de la Casa Filipescu-Cesianu, în termen de 30 zile.

Uzanţa academică cerea, în a doua jumătate a secolului XIX, ca noii membrii primiţi în sânul Societăţii Academice să rostească un discurs de recepţie. Nicolae Kretzulescu, în 1872, vorbea despre acest act cultural ca despre «o datorie admisă în uzul tuturor societăţilor ştiinţifice, ca fiecare membru nou ales să facă o dizertaţie publică». În acest cerc select au intrat şi medici. Victor Babeş, Gheorghe Marinescu, Thoma Ionescu sau Iacob Felix au folosit prilejul respectiv fie pentru a elogia o personalitate marcantă a culturii româneşti sau un important precursor, fie să prezinte aspecte semnificative din domeniul de specialitate pe care l-au ilustrat. Ei au trăit cu conştiinţa că au misiunea de a face o Românie modernă, cu o cultură instituţională solidă şi cu un sistem de valori occidental, au trăit cu imperativul moral al rolului civilizator al ştiinţei şi, în cazul de faţă, al medicinei ca domeniu privilegiat. Preocuparea lor stringentă a fost aceea de a depăşi în ritm accelerat decalajul ştiinţific şi cultural faţă de lumea occidentală şi cu imboldul creării unui reper savant cu croială apuseană la porţile Orientului.

Lumea dintre secolele XIX și XX reprezenta un alt univers, românii de-atunci aveau un alt orizont de aşteptare: erau puși în fața unui nou început și a unui drum pe care erau chemați să‑l parcurgă cu deplină încredere. Vorbim însă de un orizont de aşteptare care, datorită vicisitudinilor secolului XX, s-a transformat într-o aşteptare perpetuă. Problema care a persistat în societatea de la noi a fost constanţa decalajului dintre modernizare şi modernitate. Dacă modernizarea este modul concret de acțiune, atunci modernitatea poate fi înțeleasă ca obiectivul valoric, care presupune asimilarea și respectarea în cunoştinţă de cauză a finalităţii acestui proces istoric. Modernizarea medicală a României secolului XIX pare să fi fost concepută pe principiul unei injecţii terapeutice: un tratament adminstrat dintr-un punct central sau din mai multe puncte, reprezentate de zonele urbane, trebuia să se extindă în timp și să acopere în cele din urmă întreg teritoriul național. Acest deziderat nu este îndeplinit nici astăzi. Iacob Felix radiografiază cu severitate problemele demografice şi sociale de la noi, în anul de graţie 1880: «remediul principal contra depopulării României constă într-o educaţie corectă morală şi fizică a junimii. Prosperitatea unei ţări depinde de cultura locuitorilor ei». Discursurile doctorilor de pe vremuri se pot constitui şi într-o grilă de lectură a unei realități viitoare, imaginează socie­tatea românească aşa cum şi-au dorit-o profesorii de medicină de la noi: o anticipare cu caracter medical şi social care s-a străduit mereu să devină realitate, în pofida inconsistenţelor istoriilor locale.

Octavian Buda (n. 1966 la Bucureşti) este licenţiat al Facultăţii de Medicină a Universităţii „Carol Davila” din Bucureşti (1992) precum şi al Facultăţii de Filozofie a Universităţii Bucureşti (1997). Doctor în Știinţe Medicale. Profesor la Facultatea de Medicină a Universităţii „Carol Davila”, la catedra de Istoria Medicinei. Vicepreşedinte al Societăţii Române de Istoria Medicinei. Între 2015-2017, preşedintele EAHMH — European Association for the History of Medicine and Health, cu sediul la Strasbourg. Predă un curs de Patografie Culturală. Filozofie şi Psihiatrie la Facultatea de Filozofie a Universităţii Bucureşti. Medic primar psihiatru în cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici”, Bucureşti. Bursier al Fundaţiei Volkswagen din Germania, în 1998, la Institutul de Psihiatrie Judiciară al Universităţii Libere din Berlin. Visiting Fellow al Universităţilor Oxford Brookes (2008), Liverpool (2011), Freiburg, Ulm (2012), Köln (2015), Birmingham (2016).

Studii de istoria medicinei, psihiatrie, antropologie culturală, bioetică, între care: “The face of madness in Romania: the origin of psychiatric photography in Eastern Europe”, History of Psychiatry, Cambridge, 2010; vol. 21, 3:278-293; “Black Death at the Outskirts of the Ottoman and Habsburg Empire: The Epidemics in the Phanariot Bucharest” (1711 -1821), în Medicine Within and Between the Habsburg and Ottoman Empires. 18th-19th Centuries, Winkler Verlag, Bochum, 2011. Articole consacrate filozofiei lui Karl Jaspers şi Emil Cioran în revistele Krisis şi Observatorul Cultural. A publicat studii şi recenzii pe teme de interferenţă dintre istoria medicinei şi cultură în revistele Viaţa Medicală, Dilemateca, Cuvântul, Cultura, Istorie şi Civilizaţie, Astra, Observatorul Cultural, Lettre Internationale, Secolul 21. Cărți: Iresponsabilitatea, 2006; Criminalitatea, o istorie medico-legală românească, 2007; O antropologie a marginalului. Psihiatria judiciară românească: 1860-1940, 2007; Despre regenerarea şi… degenerarea unei naţiuni, 2009; România fără anestezie: Discurs medical şi modernitate în vremea lui Carol I, 2013; Medicină socială şi identitate naţională, 2013; Alte capitole de istorie a psihiatriei româneşti, 2014 (în colab.); Scurtă istorie a revanşei, 2016 (în colab.).

Sorin Antohi (n. 1957) este istoric al ideilor, eseist, traducător. A făcut studii de Engleză, Franceză (Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași) și Istorie (EHESS, Paris). A predat mai ales la University of Michigan, Ann Arbor; Universitatea din București; Central European University, Budapesta – unde a fost și pro-rector academic, șef de departament, director fondator al Pasts, Inc. Center for Historical Studies; a făcut cercetări, între altele, la institute de studii avansate (Stanford, Berlin, Essen, Viena). A coordonat proiecte și rețele de cercetare, colecții de carte; a fost în conducerea unor instituții, organisme profesionale (între altele, membru în biroul Comitetului Internațional de Științe Istorice), publicații, fundații; a (co)organizat conferințe, seminarii, școli de vară. A ținut conferințe și comunicări în peste treizeci de țări. A publicat cinci volume de autor (unul la Paris), șase de convorbiri (cu: Adrian Marino, Mihai Șora, Alexandru Zub, Moshe Idel, Virgil Nemoianu, Cioran și Luca Pițu), șapte coordonate (unele în colaborare), șase traduse din franceză și engleză (în colaborare cu Mona Antohi), precum și texte de mai mică întindere.

Idei în Agora Ideas in the Agora

Program dedicat analizei spiritului public, realizat de Muzeul Municipiului București în parteneriat cu Asociația Orbis Tertius / A Treia Lume — care asigură conținutul. Întâlnirile au formate diferite (conferințe, colocvii, seminarii, dezbateri publice etc.), propunând un dialog între curente, mișcări, personalități, viziuni despre lume, teorii, ideologii aflate în consens, rezonanță, tensiune ori conflict. Discuțiile sunt accesibile și prin live streaming, fiind apoi arhivate și folosite ca punct de plecare pentru publicații virtuale și tipărite: https://www.youtube.com/channel/UCv5R2xEgA_M5nzwIUGl8kcQ

Intelectualii publici și universitarii, politicienii și oamenii de afaceri, studenții, întregul public educat încearcă astfel să înțeleagă împreună lumea în care trăiesc. În singurul mod posibil: prin dezbaterea critică a ideilor.

I: Marx and Marxism: Utopia, Dystopia, History. Gregory Claeys talks to Sorin Antohi (21 iunie 2017). II: De ce este România cum este? Specificul național ca excepționalism. Vintilă Mihăilescu în dialog cu Sorin Antohi (2 iulie 2017). III: Inintelighenția. Dorin Tudoran în dialog cu Sorin Antohi (9 august 2017). IV: De la sociologie și geografie la geopolitică în România interbelică. Conferință de Călin Cotoi. Moderator: Sorin Antohi (25 septembrie 2017). V: Nationality and European Identity. Jörn Rüsen talks to Sorin Antohi (7 octombrie 2017). VI: The Armenian Genocide: History, Memory, Responsibility, conferință internațională (13-14 octombrie 2017). VII: Antropologie și istorie recentă în România. Katherine Verdery în dialog cu Sorin Antohi (17 octombrie 2017). VIII: Village-City-Nation: Utopia? Opening statements by Gregory Claeys and Sorin Antohi, followed by discussion (21 octombrie 2017). IX: Cultură, ideologie și politică în America de azi. Virgil Nemoianu în dialog cu Sorin Antohi (23 octombrie 2017). X: Identități evreiești, identități românești. Moshe Idel în dialog cu Sorin Antohi (30 octombrie 2017). XI: Concurența simbolică ruso-română la periferie. Viziuni alternative ale Basarabiei. Conferință de Andrei Cușco. Moderator: Sorin Antohi (21 noiembrie 2017). XII: Eugenism, biopolitică și stat e:tnic în România. Marius Turda în dialog cu Sorin Antohi (23 noiembrie 2017). XIII: Experimente liberale și continuități corporatiste Politica reprezentării profesionale la începuturile politicii sociale românești. Conferință de Victor Rizescu. Moderator: Sorin Antohi (12 decembrie 2017). XIV: Luca Pițu: viața și ideile unui trickster. Liviu Antonesei în dialog cu Sorin Antohi (14 ianuarie 2018). XV: Poate fi info-spațiul o nouă Agora? Conferință de Gheorhe M. Ștefan. Moderator: Sorin Antohi (30 ianuarie 2018).

În pregătire: XVII: 20 februarie 2018, 18:00, Casa Filipescu-Cesianu. Cultură, ideologie și politică în România de azi. Andrei Pleșu în dialog cu Sorin Antohi. XVIII: 13 martie 2018, 18:00, Casa Filipescu-Cesianu. Conferință de Cătălin Stoica. Moderator: Sorin Antohi. XIX: 27 martie 2018, 18:00, Casa Filipescu-Cesianu. Filozofi în agora: pînă la moarte, dincolo de eșec. Costică Brădățan în dialog cu Sorin Antohi.