• aprilie 24, 2018 - 18:00

Idei în Agora – Genocidul armean. Un “trecut care nu trece” la Casa Filipescu-Cesianu

Mar 24 apr. 18:00 – 19:00

afis agora 24 aprilie

Muzeul Municipiului București vă invită la conferința Idei în Agora Genocidul armean. Un trecut care nu trece”. Bedros Horasangian în dialog cu Sorin Antohi, 24 aprilie 2018, ora 18.00, la Casa Filipescu-Cesianu.

Prin Enciclopedia armenilor (1994), serialul de presă “Dosar 1915” și alte intervenții, scriitorul Bedros Horasangian a explorat istoria, memoria, efectele și semnificațiile Genocidului armean. Dialogul va urmări aceste teme tragice în istoria mare, în viețile unor indivizi și familii, în culturile unor comunități și națiuni.

Intrarea este 10 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiilor de la Casa Filipescu-Cesianu, în termen de 30 zile.

Cultura publică din România nu excelează la capitolul memorie, deși referințele (așa-zis) istorice, adesea selective, răstălmăcite și instrumentate politic, nu lipsesc. Una din temele academice, civice și politice recurente de după 1989 a fost justiția retrospectivă, un cadru complex – istoric, memorial, moral, etic și juridic – în care se abordează în special trecutul nostru recent. Acel trecut care nu s-a așezat consensual în tratatele de istorie, nu s-a “liniștit” (Paul Ricoeur), un “trecut care nu trece” (Henry Russo). Înainte ca uitarea și rescrierea să-l șteargă, acel trecut trebuie analizat, intrepretat, înțeles.

Dar sunt oare românii interesați de trecutul și de suferințele altora? Poate un popor care ajunge adesea la ura-de-sine (inclusiv pe calea autoderiziunii) să sufere pentru tragediile străinilor? Măcar pentru cele ale străinilor noștri, cei care au ajuns mai demult ori mai de curînd să trăiască alături de noi? Mai mult: pe cînd germanii nu-i plâng decât pe morții altora (în special pe evreii pe care i-au exterminat chiar ei), românii par să-i plângă (în special festivist) numai pe-ai lor. Ambele situații ridică mari semne de întrebare. De exemplu: nu există legături între doliul individual, cel comunitar, cel național și cel universal?

De la asemenea întrebări și de la evocarea cazului paradigmatic al Genocidului Armean va porni dialogul meu cu Bedros Horasangian.

Sorin Antohi

Bedros Horasangian (n. 1947), unul dintre cei mai importanți scriitori români, a absolvit Institutul Politehnic din București și a lucrat la început ca inginer. După ce a debutat ca scriitor, a ocupat diferite posturi la Arhiepiscopia Armeană din București, la mai multe ziare și periodice culturale, precum și în diplomație (atașat cultural la Ambasada României din Atena; director-adjunct al Institutului Cultural Român din New York). A publicat numeroase cărți de literatură foarte bine primite de critică și de public, comentarii politice, cronici literare și muzicale, eseuri, editoriale etc. A primit Premiul Uniunii Scriitorilor (1984) și Premiul Academiei Române (1987). Principalele opere: Curcubeul de la miezul nopții (proză scurtă, 1984); Închiderea ediției (proză scurtă, 1984); Parcul loanid (proză scurtă, 1986); Sala de așteptare (roman, 1987); În larg (roman, 1989); Portocala de adio (proză scurtă, 1989); Misteriosul om în negru sau Ora melomanului. Roman în foarte multe părți (roman, 1992), Enciclopedia armenilor (proză, 1994); Bonjour, popor! (eseuri, 1995); Zăpada mieilor (roman, 1996); Integrarea europeană (poeme, 1997), Obsesia. Cine l-a ucis pe Olof Palme (roman, 2002), Miss Perfumado și alte femei (proză scurtă, 2009). A scris, tradus, selectat, comandat, inspirat cele mai multe dintre materialele care alcătuiesc impresionantul Dosar 1915, un efort pe termen lung de informare a publicului din România cu privire la Genocidul Armean: http://www.araratonline.com/category/istorie/dosar1915/

Sorin Antohi (n. 1957) este istoric al ideilor, eseist, traducător. A făcut studii de Engleză, Franceză (Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași) și Istorie (EHESS, Paris). A predat mai ales la University of Michigan, Ann Arbor; Universitatea din București; Central European University, Budapesta – unde a fost și pro-rector academic, șef de departament, director fondator al Pasts, Inc. Center for Historical Studies; a făcut cercetări, între altele, la institute de studii avansate (Stanford, Berlin, Essen, Viena). A coordonat proiecte și rețele de cercetare, colecții de carte; a fost în conducerea unor instituții, organisme profesionale (între altele, membru în biroul Comitetului Internațional de Științe Istorice), publicații, fundații; a (co)organizat conferințe, seminarii, școli de vară. A ținut conferințe și comunicări în peste treizeci de țări. A publicat cinci volume de autor (unul la Paris), șase de convorbiri (cu: Adrian Marino, Mihai Șora, Alexandru Zub, Moshe Idel, Virgil Nemoianu, Cioran și Luca Pițu), șapte coordonate (unele în colaborare), șase traduse din franceză și engleză (în colaborare cu Mona Antohi), precum și texte de mai mică întindere. Mai multe informații la www.sorinantohi.org.

Idei în Agora Ideas in the Agora

Program dedicat analizei spiritului public, realizat de Muzeul Municipiului București în parteneriat cu Asociația Orbis Tertius / A Treia Lume — care asigură conținutul. Întâlnirile au formate diferite (conferințe, colocvii, seminarii, dezbateri publice etc.), propunând un dialog între curente, mișcări, personalități, viziuni despre lume, teorii, ideologii aflate în consens, rezonanță, tensiune ori conflict. Discuțiile sunt accesibile și prin live streaming, fiind apoi arhivate și folosite ca punct de plecare pentru publicații virtuale și tipărite. Vezi afișe, pliante, filme etc. la www.sorinantohi.org și https://www.youtube.com/channel/UCv5R2xEgA_M5nzwIUGl8kcQ

Intelectualii publici și universitarii, politicienii și oamenii de afaceri, studenții, întregul public educat încearcă astfel să înțeleagă împreună lumea în care trăiesc. În singurul mod posibil: prin dezbaterea critică a ideilor.

Întâlnirile au loc de regulă la Casa Filipescu-Cesianu, Calea Victoriei 151.

I: Marx and Marxism: Utopia, Dystopia, History. Gregory Claeys talks to Sorin Antohi (21.06. 2017). II: De ce este România cum este? Specificul național ca excepționalism. Vintilă Mihăilescu în dialog cu Sorin Antohi (2.07.2017). III: Inintelighenția. Intelectuali și politică în România. Dorin Tudoran în dialog cu Sorin Antohi (9.08.2017). IV: De la sociologie și geografie la geopolitică în România interbelică. Conferință de Călin Cotoi. Moderator: Sorin Antohi (25.09.2017). V: Nationality and European Identity. Jörn Rüsen talks to Sorin Antohi (7.10.2017). VI: The Armenian Genocide: History, Memory, Responsibility, conferință internațională (13-14.10.2017). VII: Antropologie și istorie recentă în România. Katherine Verdery în dialog cu Sorin Antohi (17.10.2017). VIII: Village-City-Nation: Utopia? Opening statements by Gregory Claeys and Sorin Antohi, followed by discussion (21.10.2017). IX: Cultură, ideologie și politică în America de azi. Virgil Nemoianu în dialog cu Sorin Antohi (23.10.2017). X: Identități evreiești, identități românești. Moshe Idel în dialog cu Sorin Antohi (30.10.2017). XI: Concurența simbolică ruso-română la periferie. Viziuni alternative ale Basarabiei. Conferință de Andrei Cușco. Moderator: Sorin Antohi (21.11.2017). XII: Eugenism, biopolitică și stat etnic în România. Marius Turda în dialog cu Sorin Antohi (23.11.2017). XIII: Experimente liberale și continuități corporatiste Politica reprezentării profesionale la începuturile politicii sociale românești. Conferință de Victor Rizescu. Moderator: Sorin Antohi (12.12.2017). XIV: Luca Pițu: viața și ideile unui trickster. Liviu Antonesei în dialog cu Sorin Antohi (14.01.2018). XV: Poate fi info-spațiul o nouă Agora? Conferință de Gheorghe M. Ștefan. Moderator: Sorin Antohi (30.01.2018). XVI: Domnii doctori și România modernă. Utopie, discurs și reformă instituțională. Conferință de Octavian Buda. Moderator: Sorin Antohi (6.02.2018). XVII: Cultură, ideologie și politică în România de azi. Andrei Pleșu în dialog cu Sorin Antohi (20.02.2018). XVIII: “Înainte de ’89 era mai bine”. Bazele socio-demografice ale percepţiilor asupra comunismului. Conferință de Cătălin Augustin Stoica. Moderator: Sorin Antohi (13.03.2018). XIX: Filozofi în agora: pînă la moarte, dincolo de eșec. Costică Brădățan în dialog cu Sorin Antohi (27.03.2018). XX: În căutarea teoriei ultime. Noi evoluții în fizică și cosmologie. Emilian Dudaș în diialog cu Sorin Antohi (10.04.2018).

În pregătire: XXII: 8.05.2018, 18:00. Introducere în anatomia sunetului. Conferință de Fred Popovici. Moderator: Sorin Antohi. XXIII: 22.05.2018, 18:00. Rezidirea sacrului: retrofuturismul. Augustin Ioan în dialog cu Sorin Antohi.