Interviu cu prof. univ. dr. Irina Popescu, Prodecan responsabil de relațiile cu studenții și mediul economico-social – Facultatea de Administrație și Management Public, Academia de Studii Economice din București
Muzeul, un actor cheie ce modelează brandingul urban
– De când a început colaborarea cu Muzeul Municipiului București și cum a evoluat ea de-a lungul anilor?
Irina Popescu: Colaborarea noastră a început în anul 2013. Eram la început, când abia se introdusese în curriculă disciplina Managementul Organizațiilor Culturale, și am simțit nevoia încheierii unor parteneriate cu instituții culturale pentru a le putea oferi studenților o experiență completă, pregătire teoretică și practică, în ceea ce privește conducerea unei instituții culturale, cu toate provocările care derivă de aici. În acest context, am ajuns la Muzeul Municipiului București, unde am găsit deschiderea și disponibilitatea atât de necesare pentru derularea acestor vizite de studii ghidate, dar și a workshop-urilor special gândite pentru studenții noștri. Desigur, de-a lungul timpului lucrurile au evoluat favorabil, parteneriatul cu MMB dovedindu-se a fi solid, dinamic și provocator, atât pentru noi ca facultate, cât și pentru studenții noștri.
Concret, de două ori pe an venim în vizită la Palatul Suțu, iar specialiștii susțin dezbateri pentru studenții FAMP încercând să puncteze principalele aspecte legate de managementul și marketingul acestui muzeu deosebit de important. Mai mult, după vizita la Suțu, pe parcursul semestrului mergem în vizită la două case memoriale din subordinea MMB: Muzeul Theodor Aman și la Muzeul George Severeanu. Înainte de pandemie mergeam la Observatorul Astronomic și, trebuie să vă spun, era vizita favorită a studenților noștri.
Începând cu anul universitar 2019-2020, colaborarea noastră s-a extins și în domeniul practicii de specialitate, studenții putând să își efectueze stagiul de practică aici. De asemenea, mulți aleg, ca studiu de caz pentru lucrarea de licență / disertație, Muzeul Municipiului București.
– Care sunt reacțiile pe care le primiți de la studenți după întâlnirile lor cu muzeografii de la MMB?
I.P.: Feedback-ul primit de la studenți este extrem de favorabil. Vizitele la muzeu și întâlnirile cu reprezentanții MMB sunt activități curriculare, dar care nu se desfășoară în mod tradițional, în cadrul facultății și a sălilor de curs și seminar, așa cum se întâmplă la majoritatea disciplinelor de studiu. Asta înseamnă că pentru ei este o ocazie rară, poate chiar unică, de a experimenta „la firul ierbii” ce înseamnă să lucrezi în domeniul cultural, cum funcționează o instituție culturală, care sunt provocările cu care se confruntă acestea, toate analizate și prezentate de experți și specialiști în domeniu. Dar, dincolo de acest aspect, studenții sunt încântați de faptul că socializează și că pot face acest lucru în mod organizat și în afara universității. O vizită la muzeu este în sine o experiență inedită pentru ei, o ocazie de a înțelege aspectele culturale ale dezvoltării societății românești și de a-și lărgi orizonturile cunoașterii. De altfel, unii sunt atât de încântați încât aleg să facă practica aici și, chiar mai mult, își aleg teme din domeniul cultural pentru lucrarea de finalizare a studiilor.
– Ce alte forme îmbracă valorificarea informațiilor acumulate de studenți?
I.P.: Sunt mai multe forme pe care le îmbracă valorificarea informațiilor acumulate în acest context. Dincolo de avantajul imediat, acela al înțelegerii la un nivel ridicat al managementului și marketingului organizațiilor culturale și al promovării disciplinei, studenții rămân cu o experiență didactică inedită, cu un puternic caracter non-formal și cu speranța că se poate face și altfel de educație. Setul de valori și repere se schimbă pentru unii dintre ei și asta nu poate fi decât încurajator pentru viitorul societății noastre. Alți studenți descoperă o lume nouă, pe care nu o știau, pe care nu o experimentaseră anterior și care ar putea conduce la o resetare a perspectivelor lor de dezvoltare profesională, dar mai ales personală. Deci, da, impactul informațiilor acumulate nu este doar unul limitat pe un orizont scurt de timp și efectele se vor resimți nu doar în context educațional, dar și pe plan social și cultural.
– Teza dumneavoastră de doctorat are titlul „Rolul managementului urban în competiția dintre orașe”. De-a lungul anilor, care ați constatat că este rolul managementului muzeal în această competiție din ce în ce mai acerbă?
I.P.: Muzeele au un rol major în dezvoltarea urbană. Astfel, ele susțin orașele în promovarea lor ca centre culturale pe piața țintă internă și externă (vizitatori și investitori), îndeplinind cererile și așteptările lor. Pe această bază se poate spune că organizațiile muzeale pot acționa ca „instrumente ale orașelor” în ceea ce privește procesul de dezvoltare. De altfel, specialiștii vorbesc despre beneficiile existenței acestor instituții care nu se rezumă doar la îmbunătățirea calității vieții, ci se reflectă și în gradul de dezvoltare al orașelor. De asemenea, muzeele au potențialul de a juca un rol de actori-cheie, care pot modela în mod eficient o strategie de branding urban și oferă orașelor avantaje competitive în atragerea de turiști.
– Cum ați dezvoltat în calitate de prodecan relația dintre mediul economico-social și viața studențească?
I.P.: Sunt foarte multe de povestit aici, dar m-aș rezuma la a puncta câteva aspecte pe care noi, la nivelul facultății, le considerăm esențiale pentru îmbunătățirea calității procesului educațional. În primul rând relația cu mediul economico-social a vizat consolidarea unor parteneriate cu instituții publice, companii private și organizații nonguvernamentale care să asigure stagii de practică de calitate pentru studenții noștri. Dar nu la acest aspect s-au rezumat parteneriatele noastre; am cooptat experți din diverse domenii la activitățile didactice, invitându-i să susțină prelegeri la cursuri pe diverse teme de interes pentru studenți în perspectiva accesării pieței muncii. În plus, cu o parte dintre partenerii noștri am ajuns la un alt nivel de maturitate al colaborării noastre, invitându-i să facă parte din consiliul consultativ al facultății, un organism colegial care oferă puncte de vedere pertinente referitoare la deciziile pe care le luăm în legătură cu dezvoltarea curriculei programelor noastre de studii. Așadar, păstrăm relații strânse cu partenerii noștri, bazate pe încredere și respect reciproc, în paradigma unei strategii „win-win” de dezvoltare a colaborării dintre cele două părți.
– Cum sperați să fie anul 2023 pentru dumneavoastră?
I.P.: Excelent! Așa au fost toți și așa îmi doresc să rămână și cei ce vor veni. Desigur, trăim într-o lume globală, schimbările se succed cu o repeziciune fantastică, probleme apar la fiecare pas… dar ce rămâne ca o constantă este încrederea, încrederea că putem face lucrurile mai bine, speranța că rezultatele muncii noastre vor ajunge la și vor bucura cât mai mulți oameni.
– Parteneriatul cu Muzeul Municipiului București cum îl vedeți dezvoltându-se?
I.P.: Colaborarea cu Muzeul Municipiului București este foarte strânsă de mulți ani datorită domnului director Adrian Majuru, dar și a doamnei Eliana Radu, șef Serviciu Relații Publice, Marketing, Proiecte Culturale și Educație Muzeală. Oriunde ne va duce viitorul, noi sperăm să ne găsească împreună.
Interviu realizat de Simona Popescu