Idei în Agora: „Grupul de la Iași. Contracultură și disidență în anii ’80”, dialog cu Dan Alexe

Muzeul Municipiului București a invitat publicul la Idei în Agora, marți, 28 februarie, ora 18.00, la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei 151), cu tema „Grupul de la Iași. Contracultură și disidență în anii ‘80”. Sorin Antohi în dialog cu Dan Alexe. Intrarea a fost liberă. VIDEO INTEGRAL MAI JOS.

„Am mai evocat Grupul de la Iași la Idei în Agora. Pe 14 ianuarie 2018, în ediția a XIV-a, într-un dialog cu Liviu Antonesei: Luca Pițu: viața și ideile unui trickster. De data aceasta, invitatul meu este cel mai tînăr dintre veteranii Grupului, Dan Alexe, care a mai fost aici: Autolatria. Mitologii și istorii ale identității colective (ediția a XLVII-a, 7.05.2019). Ne facem amîndoi o datorie de memorie, ca toți martorii și supraviețuitorii. Deși ne referim la un fenomen contemporan, cu precădere la anii ’80 ai secolului trecut, nu ne putem baza prea mult pe istoriografia și memorialistica lui. Nu există monografii, nici volume colective (am inițiat unul în 2008, împreună cu Dorin Popa, dar nu l-am dus la bun sfîrșit), ci doar evocări din interior, din preajmă sau de la distanță, publicistică îndeosebi diletantă, cîteva studii de mai mică întindere care pot fi citite cu folos (celelalte sînt repetitive, conțin greșeli factuale și de analiză), bibliografii (cea mai completă e consacrată revistei Dialog și predecesoarei sale, Alma mater) studii cantitative (cele mai bune au fost date de Sorin Bocancea, care a făcut împreună cu Doru Tompea și o indispensabilă carte despre context).

Substanța intelectuală, ideologică și (mai rar, mai oblic) politică a existenței și discursului acelui grup e încă în așteptarea unei exegeze. Majoritatea abordărilor critice, chiar cînd își propun, nu au acces la nivelul adînc și subtil, nu doar idiosincratic, al textelor exponențiale. Acestea erau deopotrivă elitiste, dintr-un fel de hybris potențat de criza înconjurătoare, și adesea criptice, pentru a înșela cenzura. Prin urmare, lectura lor competentă, dificilă chiar în epocă și în mediul ieșean care includea Grupul, poate fi făcută de tot mai puțini oameni. (Nu pun cuvîntul și sintagma care-l include în ghilimele: grupurile informale au geometrii și liste variabile, cu prezențe stabile, de stele fixe, și treceri de cometă, toate cu funcții, roluri și efecte diferite, determinate de însușiri și implicări individuale, dinamică internă și conjuncturi.) Cea mai importantă carte relevantă a fost dată de Luca Pițu: Documentele antume ale „Grupului din Iași” (v. ediția a treia revăzută și adăugită, 2012, Iași, Opera Magna). Pe baza documentelor de la CNSAS (cele mai multe primite de la mine în 2007) și a memoriei sale proverbiale (prin capacitate și părtinire), autorul a creat o frescă postmodernă a obiectului său hermeneutic-memorial, al cărui singur cititor ideal era el însuși. Cînd mi-a propus să scriu un aparat critic complementar, mai obiectiv sau, oricum, din alt unghi, l-am convins că nu era cazul să copleșim și mai mult cititorul. Pe 18-19 mai 2023, la Iași, cînd vom marca 40 de ani de la asaltul regimului auspra Grupului, sperăm să relansăm volumul ratat acum 15 ani și să includem cît mai multe din vocile care se mai pot auzi…”

Sorin Antohi

*****

Dan Alexe (n. 1961) este scriitor, cineast, jurnalist și traducător. A realizat filme documentare în Cecenia, Afganistan, Pakistan, Kosovo şi Asia Centrală. A făcut parte – împreună cu Dan Petrescu, Luca Pițu, Alexandru Călinescu, Sorin Antohi, Liviu Antonesei – din așa‐numitul „Grup de la Iași“, care în anii ’80 a căutat să facă o opoziţie culturală structurată. A părăsit România în 1988, în momentul publicării în revista Agora (Washington) a piesei sale de teatru Rămăieni, despre ravagiile protocronismului. A participat la filmul documentar Dezastrul roșu (Belgia, 1988), care denunța regimul lui Ceaușescu. Stabilit în Belgia, a colaborat, ca ziarist freelance, cu BBC și Europa Liberă, iar ulterior cu publicațiile grupului german WAZ și cu alte publicații occidentale, inclusiv Charlie Hebdo. A trăit lungi perioade în Caucaz, Balcani și Afganistan, unde a predat jurnalismul; a cunoscut războaiele din Cecenia și Bosnia și a făcut un film despre cântărețul mistic pakistanez Nusrat Fateh Ali Khan. Specializat in islamul mistic contemporan, a participat la volumul colectiv Géopolitique du Caucase (Ed. La Découverte, Paris, 1996) cu capitolul despre islamul cecen și cel nord‐caucazian. Anterior, activitatea lui publicistică inclusese traduceri din latina renascentistă (în volumul colectiv Poetica Renașterii, București, 1986) sau studii despre țigani și Joyce („Les Tsiganes et le jazz dans le Finnegans Wake“, în Etudes Tsiganes, Paris, 1989). Filmul său Howling for God / Iubiții Domnului, despre dervișii urlători din Balcani care practică un violent ritual de yoga islamică, a obţinut Premiul Criticii Internaționale la Festivalul din Amsterdam (1998) și Premiul Ministerului Francez al Culturii la Festivalul Musée de l’Homme (Paris, 1998). Cu același film a participat la festivalurile de la Cannes şi Hollywood (1999). I s‐a decernat Marele Premiu al Musée de l’Homme pentru Cabal in Kabul (2007), film despre ultimii evrei din Afganistan, urmat în același an de cele mai mari distincții la festivalurile Flahertiana din Rusia (Moscova și Perm, 2007), Astra (Sibiu, 2007) și de Premiul Publicului la Nyon (Elveția, 2008). A publicat teatru în volumul îngrijit de Luca Piţu, Lumea ca spoială şi împovărare (Editura Opera Magna, Iaşi, 2012), povestiri (Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase, Humanitas, 2014, reed. 2021; În punctul lui rebbe G., Polirom, 2016), eseuri culturale (Dacopatia şi alte rătăciri româneşti, Humanitas, 2015, reed. 2021) şi un roman (Pantere parfumate, Polirom, 2017). Cel mai recent, Babel. La început a fost Cuvântul (Humanitas, 2022), o introducere ludică în lingvistică. Mai multe, pe blog: Dan Alexes Flea Market (https://cabalinkabul.com).

*****

Sorin Antohi (n. 1957) este istoric al ideilor, eseist, traducător. Membru în Academia Europaea. Mai multe informații la www.sorinantohi.org.

Idei în Agora este un program dedicat analizei spiritului public. A fost inițiat în 2017 de Sorin Antohi și este susținut de Adrian Majuru. Realizat de Muzeul Municipiului București, în parteneriat cu Asociația Orbis Tertius / A Treia Lume. Întâlnirile au formate diferite și propun un dialog între curente, mișcări, personalități, viziuni despre lume, teorii, ideologii. Filmele, postate pe YouTube la https://www.youtube.com/channel/UCv5R2xEgA_M5nzwIUGl8kcQ

Arhiva, la www.sorinantohi.org și http://muzeulbucurestiului.ro/idei-in-agora.html. V. și https://www.facebook.com/IdeiinAgora/

Programul a început pe 21 iunie 2017, cu un dialog între Gregory Claeys și Sorin Antohi, Marx and Marxism: Utopia, Dystopia, History. La cele 70 de evenimente și 3 reuniuni conexe au participat 95 de invitați (unii au revenit cel puțin o dată) din România (majoritatea), Armenia, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Franța, Germania, Israel, Italia, Marea Britanie, Republica Moldova, Spania, Statele Unite, Turcia, Ucraina, Ungaria.

LXI: Democrația liberală în criză. Aurelian Crăiuțu în dialog cu Sorin Antohi (20.06.2022). LXII: Opera și viața. Priviri retrospective și prospective. Sorin Alexandrescu în dialog cu Sorin Antohi (4.10.2022). LXIII: Natura sau societatea? Perspectiva neurocriminologiei. Jean Jacques Askenasy în dialog cu Sorin Antohi (18.10.2022). LXIV: Imaginarul social. Corin Braga în dialog cu Sorin Antohi (28.10.2022). LXV: Ioan Petru Culianu and the History of Religions. Giovanni Casadio talks to Sorin Antohi (1.11.2022). LXVI: O meta-știință a Omului Nou? Întoarcere în România anilor 1940-1970. Marius Turda în dialog cu Sorin Antohi (Palatul Suțu). LXVII: Noica. După 35 de ani. Andrei Pleșu în dialog cu Sorin Antohi (6.12.2022). LXVIII: Situațiunea. Bilanțul unei generații istorice: 1989-2022. Alina Mungiu-Pippidi în dialog cu Sorin Antohi (17.01.2023). LXIX: Nebunie și justiție la români în secolele XVII-XX. Octavian Buda în dialog cu Sorin Antohi. LXX: Război și pace în Ucraina. Radu Carp și Marianna Prîsiajniuk în dialog cu Sorin Antohi (14.02.2023).

În pregătire: LXXII: 6-8.03.2023. Egoistorie, microistorie, istorie. Alexandru Zub în dialog cu Sorin Antohi (Văratec; filmările, postate pe contul YouTube al MMB). LXXIII: 14.03.2023, 18:00. România neîmplinită. Speranțele și dezamăgirile Generației ’80. Stelian Tănase în dialog cu Sorin Antohi.

În afara seriei, dar legat de ea, au avut loc: România Mare 2.0. De la insula de latinitate la arhipelagul global, conferință organizată Sorin Antohi (23-24.11.2018); Royal Colloquium IV, From Dystopia to Posthistory. Conveners: Sorin Antohi and Gregory Claeys (23.06.2019); The Museum of the Future / Muzeul Viitorului / Museum der Zukunft. Public debate. Volker Rodekamp, Anselm Hartinger, Adrian Majuru. Moderator: Sorin Antohi (3.10.2019). Evenimentele sunt arhivate la adresele menționate mai sus.

Sari la conținut