FILME DOCUMENTARE
Muzeul Municipiului București oferă un dar inedit comunității, transpunând conținut relevant despre toate expozițiile tematice și permanente, precum și despre istoria reședințelor muzeale, în filme documentare pe care le pune la dispoziția tuturor. Informații noi, utile, imagini din trecut sau de actualitate sunt oferite de experții MMB în interviurile pe care le-au acordat. Este o nouă manieră de a comunica online și de a oferi informații cu valoare adăugată.
Vă invităm să vizionați toate aceste filme documentare în tihna propriei voastre locuințe, urmând ca apoi, atunci când ne veți vizita, să vedeți cu alți ochi și să înțelegeți în profunzime și detaliu tot ceea ce se va revela spre cunoașterea dumneavoastră.
Pinacoteca București din inima Capitalei
Vă oferim în exclusivitate cel mai recent film documentar realizat de Muzeul Municipiului București în care este dezvăluit pentru prima dată în amănunt complexul proiect al configurării Pinacotecii București în centrul vechi al Capitalei.
Dr. Elena Olariu, director adjunct Secția Artă, Restaurare, Conservare și drd. Angelica Iacob, șef Secție Artă – Muzeul Municipiului București vă oferă o amplă prezentare a întregului complex arhitectonic în care se pregătește funcționarea Pinacotecii București și istoricul Palatului Dacia-România, precum și informații în premieră despre viitoarea mare galerie de artă a Capitalei, ce anume o va diferenția de celelalte muzee și galerii din București, de ce va fi ea atractivă nu numai pentru turiștii români, ci și pentru cei străini.
Vizionând filmul documentar „Pinacoteca București” veți afla detalii despre extraordinar de importantul patrimoniu de artă al Capitalei României, în prezent în depozite, care abia așteaptă să fie expus într-un spațiu propice și special dedicat promovării unor opere de o valoare inestimabilă pentru cultura românească. Până la finalizarea lucrărilor, publicul este invitat să viziteze expozițiile anuale în care patrimoniul orașului este promovat în cele două săli special rezervate, din incinta Palatului Suțu (Bdul Ion C. Brătianu, nr 2).
Civilizația Gumelnița. Viața în sud-estul României acum 6500 de ani
Urmărind filmul, veți afla detalii inedite despre obiectele expuse, cum trăiau comunitățile acum 6.500 de ani, cum sunt valorificate rezultatele activităților de arheologie experimentală, dar și cele desfășurate în cadrul arheologiei clasice, pe teren – deci care sunt informațiile aflate în cadrul cercetărilor arheologice sistematice realizate în stațiunea eponimă în decursul ultimilor trei ani – precum și detalii de context referitoare la neoliticul din România.
Nu în ultimul rând, pentru a înțelege mai bine Civilizația Gumelnița, aflați cum a fost construită această expoziție – de la obiectele alese, descrierea lor (inclusiv prin materialele media care rulează permanent pe ecrane), până la informații în premieră referitoare la originea materialelor din care au fost confecționate piesele descoperite.
Dr. Dan Pîrvulescu, director adjunct al MMB și dr. Theodor Ignat, șef birou Arheologie preventivă și sistematică, sunt ghizii dumneavoastră speciali în noul film documentar dedicat acestei importante expoziții monografice, care pune un accent al prezentului pe una dintre cele mai importante culturi neolitice din România, pe care sunteți invitați să o vizitați la Palatul Suțu până pe data de 1 mai 2022.
O călătorie pe Calea Rahovei
Istoria Palatului Suțu și a rolului său în istoria bucureșteană
Pe la anul 1833, cam peste drum de Turnul Colţei, pe locul unde odihneau, acoperite de moloz, pivniţa şi vechile fundaţii ale construcţiei anterioare, dar şi rămăşiţele unui atelier medieval de olărit de la începutul secolului al XVI-lea, se aşezau temeliile unui nou edificiu. Un an mai târziu în peisaj se profila impunător Palatul Suţu, dând tonul, alături de vechiul Palat al Universităţii, la transformarea oraşului în spirit european.
Astăzi transformat în muzeu, Palatul Suțu adăpostește expoziții tematice și permanente, integrate însă în întregul context arhitectural și în spiritul unei epoci frumoase a Bucureștiului.
Cum se dezvăluie publicului secretele aristocraticului Palat Suțu
Vizionând acest film, pătrundeți în ambianța unei reședințe aristocratice, o reședintă particulară odinioară, care acum a devenit sediul principal al Muzeului Municipiului București. Astăzi redă fidel istoria și filozofia vechiului oraș, care adăpostește expoziții ce prezintă publicului exponate, obiecte unice ce năucesc prin importanța și frumusețea lor.
O expoziție principală se numește „Timpul orașului”, un timp al orașului, pentru prima dată în România, măsurat invers. Tu știi cât de important este să cunoști timpul orașului tău? Ascultă povestirea istoricului Adrian Majuru, director al Muzeului Municipiului București, și apoi vino să te edifici pe deplin!
Povestea înființării Pinacotecii Muzeului Municipiului București
Dar ce înseamnă pinacotecă? Și când a fost înființată ea? Care sunt picturile pe care le adăpostește? Unde se pot vedea adevărate capodopere ale pictorilor noștri? Cine a gândit Pinacoteca Municipiului București și cum a reușit să o realizeze? Cum a fost creat nucleul său artistic? Cine și de ce a făcut prima donație?
Vă invităm să aflați cum, în timp, Pinacoteca a devenit cel mai important depozitar de valori artistice ce au mers în pas cu vremea, acoperind aproape toată evoluția artei românești pe durata întregului secol trecut, vizionând acest film documentar.
Rolul Pinacotecii Muzeului Municipiului București în viața cetății
19 iulie 1933, o dată de referință pentru cultura românească. Dar știți de ce? Știți cine și cum a configurat portretul Bucureștiului vechi, dar și a celui contemporan? Știți care este o adevărată comoară a Bucureștiului și unde o puteți vedea? Și, în definitiv, unde puteți afla povestea pestriță a Capitalei noastre?
Ei bine, Pinacoteca are o colecție de aproximativ 5500 de piese ce se poate dezvolta doar prin susținere, grijă și atenție. Este un patrimoniu ce așteaptă cercetători dornici să descopere profunzimi ascunse. Haideți și voi să vedeți comoara și să spuneți și altora despre ea!
La Observator, călătorești printre stele cu ajutorul aparaturii ultraperformante
Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” este singura instituție de acest fel din Capitală deschisă publicului. Dar cine a fost omul a cărui pasiune a determinat ridicarea clădirii? Ce poți să vezi prin telescopul de la Observator? Cât de mare este el? Poate fi văzută și luneta amiralului? Ce poți face în Planetariu, ce poți să vezi și cine îți explică informațiile despre stele și planete? Poți oare să le vezi și dacă cerul este înorat?
Vă invităm să urmăriți un film documentar dedicat personalității amiralului Urseanu și dotărilor de care beneficiază toți amatorii de astronomie care trec pragul Observatorului.
Cine este amiralul care a construit o casă ca o navă, de unde poți să vezi tot cerul
Puțini știu că ideea unui Observator Astronomic s-a conturat în 1908, când amiralul Vasile Urseanu a devenit președintele Societății Astronomice Române. Unul dintre scopurile acesteia era înființarea unui observator astronomic popular care să facă astronomia accesibilă tuturor.
Vizionând acest film documentar puteți afla detalii despre noua expoziție permanentă „Descoperim împreună Universul”, inaugurată pe data de 21 septembrie 2017. Dar și informații de bază despre sistemul nostru solar și despre exoplanete.
Ce poți afla vizitând Muzeul Victor Babeș despre acest mare savant român
Muzeul Victor Babeș se află în partea de Nord a Capitalei, pe strada Andrei Mureșanu. Imobilul a fost construit în 1928-1929 de către fiul doctorului, Mircea Babeș. În 1956, acesta a donat parterul casei sale statului român în vederea amenajării muzeu memorial pe care l-a condus chiar el până în 1968, anul decesului său.
Care este zestrea patrimonială a acestui muzeu? Ce conțin sălile de expoziție? Care sunt principalele realizări ale acestui mare savant în medicină? Care a fost rolul său în istoria țării noastre? Un documentar despre măsura valorii medicinei românești în întreaga lume.
Misterele Muzeului Vârstelor de la Casa Filipescu-Cesianu
Perioada istorică recuperată de acest muzeu realizat în premieră în România este de 300 de ani. Ce interioare sunt reconstituite în Muzeul Vârstelor? De ce sunt necesare mai multe vizite, ce anume înțelegi de fiecare dată? Dincolo de lumea clasică, există exponate care te conectează la prezent și care sunt acestea? Cum este reflectată evoluția fizionomiei urbane? Care a fost rolul familiei în timpul orașului?
Urmăriți descrierea acestui proiect și veți înțelege cum a evoluat viața moșilor și strămoșilor voștri ca să puteți intui care va fi evoluția vieții voastre.
Casa lui Theodor Aman, prima casă-atelier de artist din România
Muzeul Theodor Aman este una dintre cele mai frumoase reşedinţe particulare din Bucureşti, construită în anul 1868 după proiectele proprietarului, pictorul Theodor Aman. De asemenea, este una dintre puţinele reşedinţe care nu au suferit modificări în decursul timpului, fiind prima casă-atelier de artist din România.
De la Greta Șuteu, muzeograf, aflați povestea casei și a pictorului care a construit-o. Și răspunsuri la întrebări precum: În ce fel a căutat Aman nemurirea pentru el și societate? Care sunt primele simboluri care se pot vedea încă din holul casei? Care sunt elementele care transmit ideea de unire? Cum își primea oaspeții Aman, cântând la violoncel?
Clădirea ce adăposteşte Muzeul Gheorghe Tattarescu, monument istoric din 1951
Nu departe de centrul vechi al Bucureștilor, chiar în inima orașului, se păstrează singura reședință particulară în formă de han, a cărei vechime ajunge la începutul secolului al XIX-lea. Această casă a fost reședința pictorului Gheorghe Tattarescu.
Dar cine i-a construit reședința lui Tattarescu? Ce patrimoniu adăpostește acest muzeu memorial? Cine l-a încurajat să învețe să picteze lăcașuri de cult și care sunt bisericile la care a lucrat? Unde este valorificată prin expoziții temporare și prin publicarea repertoriului său artistic colecția Gheorghe Tattarescu? Răspunsuri la toate aceste întrebări aflați urmărind documentarul dedicat acestui mare pictor român.
Cine a locuit și creat în Casa Storck, o reședință ca o Grădină a Edenului
Casa Storck este monument de arhitectură construit de doi artişti între anii 1911 și 1913 și conservă creaţia unei întregi familii de artişti plastici. Frederic Storck (1872-1942) – sculptor, fiul lui Karl Storck, a fost profesor la Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti. Cecilia Cuțescu Storck (1879-1969) – pictor, soția sculptorului Frederic Storck, a fost prima femeie profesor într-o academie de arte, de stat, din Europa. A predat pictura şi artele decorative în Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti.
Vizionând documentarul aflați detalii despre personalitatea celor doi mari artiști și care sunt exponatele acestei prețioase colecții.
Pe urmele trecutului. Colecţia „Maria şi dr. George Severeanu”
Muzeul „George Severeanu” reprezintă un exemplu tipic pentru arhitectura bucureşteană din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, este un minunat edificiu al trecutului în care astăzi puteți vedea artefacte valoroase.
Detalii despre o colecție extraordinar de frumoasă și valoroasă oferă Dan Pîrvulescu, director adjunct al MMB, care vă spune: ce cuprinde seria de obiecte arheologice din colecţia „Maria şi dr. George Severeanu”, cum a reușit proprietarul să ajungă la excelență în trei domenii diferite și care sunt acestea, cum sunt decorate camerele și cum se completează ele unele pe altele, ce este numismatica și cât de importantă este ea.
Cum s-a concretizat pasiunea profesorului Minovici pentru arta poporului nostru
Vila Dr. Nicolae Minovici a fost numită de acesta «vila neodihnei» pentru că întotdeauna venea aici pentru a lucra la proiectele sale. Pasiunea profesorului Nicolae Minovici pentru arta poporului nostru, servită de cunoaştere, de înţelegere şi de gust, s-a concretizat în construcţia „vilei cu clopoţei” de la şosea, intrată, de multe decenii, nu numai în peisajul, dar şi în legenda artistică a Capitalei noastre.
Ce înseamnă clopoțeii de la Vila Minovici? Cui datorăm minunățiile de pe fațada acestui imobil? Cine a amenajat minunata grădină? Aflați povestea acestei case memoriale și a personalităților din familia Minovici urmărind filmul documentar.
Secretele Vilei „cu clopoței” sau „a neodihnei” se dezvăluie neîncetat publicului
Unde începe istoria Bucureștiului în partea de Nord a Capitalei, acolo găsiți o clădire ridicată de un îndrăgostit de medicină și artă populară, un exemplu de arhitectură românească: Muzeul Dr. Nicolae Minovici.
Istoricul Adrian Majuru vă povestește despre felul în care o persoană particulară a ținut atât de mult la România încât a construit de la zero o vilă model alcătuind o valoroasă colecție de artă populară unde a așezat obiecte tradiționale deosebite, pe care le-a ales cu mare grijă pentru a le prezenta tuturor, inclusiv străinilor. Primul muzeu de artă populară din București.
Prima reşedinţă a lui Vlad Țepeș din inima Bucureștiului
Muzeul Palatul Voievodal Curtea Veche a fost amenajat între anii 1969 și 1974 şi păstrează, în cea mai mare parte, amprenta istorică a secolului al XVIII-lea, precum şi fragmente de ziduri din timpul domniei lui Vlad Ţepeş (1456-1462), alături de fundaţiile primei reşedinţe din secolul al XIV-lea.
Muzeul, închis acum pentru lucrări de consolidare, păstrează cele mai vechi mărturii istorice din Bucureşti și detalii despre continuitatea locuirii acestui spațiu timp de peste 500 de ani. Din documentar veți afla, printre altele, cine a ridicat Palatul, care este istoria acestui loc, care a fost perioada sa de glorie și care sunt secretele Curții Domnești.
Muzeu memorial dedicat unuia dintre cei mai charismatici actori români
Muzeul Nottara, de pe bulevardul Dacia, a fost creat într-o casă care a aparținut uneia dintre cele mai celebre familii din București, familia Nottara. Colecția familiei este alcătuită din piese de mobilier, cărți, partituri muzicale, sculpturi, diplome, premii și alte obiecte ale actorului C.I. Nottara și fiului său, muzicianul C.C. Nottara. Obiectele ce compun colecția se află în continuare în administrarea MMB.
După încheierea procesului de relocare, colecția va fi reorganizată în vederea expunerii către vizitatori. În așteptarea redeschiderii, interacțiunea publicului cu obiectele colecției este posibilă prin intermediul acestui film documentar, muzeograful Dana Dumitru oferind detaliile necesare.
Colecţia de artă „Ligia şi Pompiliu Macovei” din reşedinţa particulară a donatorilor
În apropierea Parcului Carol I, un muzeu discret dedicat unei familii care a trăit și și-a desfășurat activitatea în perioada ante-decembristă. Colecţia de artă „Ligia şi Pompiliu Macovei” se află în reşedinţa particulară a donatorilor, într-un imobil ridicat la începutul secolului XX, în stil eclectic francez, pe Strada 11 Iunie din Bucureşti.
Vă invităm să faceți o incursiune culturală originală în epoci şi locuri diferite, să aflați ce lucrări de artă plastică compun colecția, detalii despre personalitatea Ligiei și a lui Pompiliu Macovei de la Marian Constantin, istoric de artă.
București – prezent și prognoză
Pe parcursul a patru episoade vă invităm să pătrundeți în Timpul Orașului București. Istoria sa începe din Evul Mediu, apoi aflați detalii despre Bucureștiul secolelor XIX și XX și ajunge până în prezent.
Filmul documentar oferă o perspectivă integrată referitoare la viața strămoșilor noștri, ajungând până la viața bunicilor noștri de acum 100 de ani. Firul narativ descrie pe de o parte anii de război și de ocupație străină pentru o bună parte din România, printre care și Capitala țării. De la discurs, la vestimentație, de la cotidian la sistemul medical, regalitate și noi mitologii politice, toate sunt incluse în această video-biografie istorică pe care vă invităm să o vizionați.
Pinacoteca se dezvăluie de la avangardă la ariergardă
Pinacoteca Municipiului București expune, între 2 octombrie 2018 și 22 septembrie 2019, lucrări din colecția sa în cadrul expoziției tematice „AVANGARDĂ ↔ ARIERGARDĂ. De la premisele avangardismului românesc la puterea realismului socialist”, găzduită de Palatul Suțu.
Vizionând acest film documentar aflați detalii despre acest compendiu patrimonial menit să ilustreze şi să clarifice conotaţiile conceptelor de avangardă şi ariergardă în arta românească. Veți face o călătorie aventuroasă în timp, un drum parcurs în dublu sens, spre a analiza complexitatea acestui fenomen artistic şi literar modernist care a marcat mentalitatea interbelică, şi anume avangardismul: atât premisele apariţiei lui în spaţiul românesc antebelic şi evoluţia acestuia în perioada interbelică, cât şi ecoul produs de avangardă în plastica perioadei următoare.
„Muzeul de Arheologie” de la Casa Filipescu-Cesianu: Zeițe și șamani în credințele străvechi
Tematica expoziției ”Zeițe și șamani în credințele străvechi. Plastica antropo-zoomorfă – de la artă la identitate” a fost influențată de structura Colecției de Arheologie a Muzeului Municipului București, care deține o impresionantă varietate de figurine antropomorfe și zoomorfe, cea mai mare parte fiind încadrate în perioada neo-eneolitică, dar și o serie de piese aparținând epocii bronzului și celei de-a doua epoci a fierului (La Téne).
Această expoziție a putut fi vizitată între 11 august 2017 și 31 iulie 2018. Închisă acum, esența ei este prezentată în acest documentar care păstrează pentru public cele mai interesante detalii despre călătoria în trecutul misterios al civilizațiilor de mult apuse, lansând o invitație la reflexie.
Chipul lui Mihai Viteazu de la Palatul Suțu
Bustul voievodului care a unit pentru prima dată provinciile româneşti este expus, în premieră, într-o expoziţie dedicată Anului Centenarului Marii Uniri, găzduită de Muzeul Municipiului Bucureşti la Palatul Suțu, intitulată „Fizionomii unificatoare «Toți în unu» – Povestea unui proiect de țară”. Documentarul vă prezintă laborioasa procedură de reconstrucţie facială – o premieră naţională – după fotografiile şi măsurătorile craniului voievodului făcute în 1920 la Iaşi, la cererea Armatei, de către Francisc Rainer, părintele antropologiei în România.
Proiectul este un vis mai vechi al dr. Adrian Majuru, directorul muzeului, care l-a încredinţat unui tânăr sculptor, Radu Tudor Panait.
Istoria europeană a străzii Lipscani din București
Întrebări, răspunsuri, curiozitate, interes față de proiectul expozițional și editorial «Leipzig-București-Lipscani: o poveste europeană», care spune povestea unei străzi germane aflată chiar în „Micul Paris” și descrie o realitate istorică. Germania știe acum această istorie europeană grație proiectului MMB.
Lipscani este o stradă de referință pentru București și astăzi, după atâtea sute de ani. Cine ar fi crezut că după cercetarea ceasloavelor vechi se va descoperi o nouă povestire minunată de spus europenilor și de mândrit în întreaga lume cu ea?
„Ex libris meis” – „Din cărţile mele”
Expoziția, care a prezentat publicului cărți tipărite în secolele XVI-XX, marcate cu ex libisuri de diferite forme, însoțite de texte și imagini referitoare la exemplarele expuse și la proprietarii lor, a putut fi văzută la Palatul Suțu la mijlocul anului 2018. Prin intermediul textelor auxiliare, colegii de la Biblioteca Municipiului București au arătat cine au fost proprietarii, ce știm despre bibliotecile lor și care erau preferințele acestora de lectură. Filmul documentar familiarizează, de asemenea, cu noțiuni precum carte veche, carte cu valoare bibliofilă, ex libris. Veți putea și voi să distingeți între diferitele tipuri de ex libris.
Într-o lume în care cartea tipărită se confruntă cu formatele digitale, dorim să reamintim publicului relația personală și personalizată a omului din secolele trecute cu cărțile sale.