Din 15 octombrie 2025
EXPOZIȚIE TEMATICĂ OUTDOOR LA CASA FILIPESCU-CESIANU
„Leacuri și remedii din drogherii și farmacii. Arheologia vieții cotidiene din Bucureștiul secolului al XIX-lea”
O incursiune vizuală în farmaciile și drogheriile Bucureștiului de altădată.
Expoziția, alcătuită din panouri ilustrate, reunește planuri, imagini de arhivă, reclame și piese descoperite în timpul cercetărilor arheologice, recompunând lumea farmaciilor și a drogheriilor din Bucureștiul secolului al XIX-lea. Într-o vreme în care teama de boală umbrea viața cotidiană, iar știința medicală abia se contura, bucureștenii își puneau nădejdea în leacurile și remediile vândute în astfel de locuri, unde fiecare flacon ascundea o promisiune de vindecare pentru orice suferință a trupului. Ziarele vremii promovau cu entuziasm băuturi tonice, pulberi vindecătoare, siropuri pentru vitalitate, unguente magice și elixire universale, prezentate drept soluții pentru tot: de la simple dureri de cap și probleme digestive, la boli grave precum bronșita, tuberculoza sau sifilisul. Unele erau eficiente, altele doar iluzorii — dar toate spuneau o poveste despre speranță și dorința de a vindeca.
🕰️ Expoziția poate fi vizitată gratuit, în aer liber, pe gardul Casei Filipescu-Cesianu,
24/24, 7 zile din 7, în perioada 15 octombrie – 30 noiembrie 2025.
🧪 Un proiect realizat de Muzeul Municipiului București, în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului (INP) și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).
#MuzeulMunicipiuluiBucurești #LeacuriȘiRemedii #ArheologiaViețiiCotidiene #CasaFilipescuCesianu #INP #AFCN #ExpozițieOutdoor
DESPRE PROIECT
Povești din sticlă și porțelan: patrimoniul farmaceutic al Bucureștiului, readus la viață prin digitalizare
Muzeul Municipiului București a lansat în acest an un nou proiect cultural de anvergură, intitulat „Leacuri și remedii din drogherii și farmacii. Arheologia vieții cotidiene din Bucureștiul secolului al XIX-lea”. Proiectul este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și realizat în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului. Prin această inițiativă, ne propunem să facilităm apropierea publicului de patrimoniul arheologic, oferindu-l într-o formă accesibilă și atractivă, care valorifică descoperirile legate de practicile farmaceutice și cosmetice din Bucureștiul secolului al XIX-lea.
Proiectul își propune digitizarea 2D și 3D, catalogarea analitică și diseminarea online, prin intermediul unei platforme web, a 300 de recipiente farmaceutice, cosmetice și instrumente medicale realizate din sticlă, faianță și porțelan, păstrate în colecțiile muzeului. Aceste obiecte, descoperite pe parcursul a numeroase săpături arheologice din București, devin acum accesibile atât publicului larg, cât și mediului academic, printr-o serie de activități conexe: un atelier educațional, o conferință de specialitate și publicarea unui catalog bilingv.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele pot fi folosite. Responsabilitatea revine în întregime beneficiarului finanțării.
De la „leacuri miraculoase” la patrimoniu cultural
Istoria farmaciilor și drogheriilor bucureștene din secolul al XIX-lea reflectă o societate în plină transformare. Cercetările arheologice au scos la lumină recipiente de porțelan, faianță și sticlă care odinioară conțineau băuturi tonice, pulberi vindecătoare, siropuri pentru vitalitate, unguente și elixire. Multe dintre aceste produse erau promovate intens în presa vremii, prin afișe sau panouri stradale, deși eficacitatea lor era deseori discutabilă.
Drogheriile, desprinse inițial din băcănii, vindeau ape minerale, produse cosmetice, chimice sau toxice, iar negustorii cunoscuți sub numele de „droghiști” erau puncte de aprovizionare inclusiv pentru farmaciști. Publicul era atras nu doar de promisiunile de vindecare, ci și de ambalajele spectaculoase. Unele recipiente cosmetice se remarcau prin forme elaborate și decorațiuni imprimate, iar sticlele elegante de apă de gură sau de colonie anticipau estetica produselor moderne.
Un exemplu emblematic îl reprezintă sticla parfumului „4711”, a cărei formă a rămas aproape neschimbată timp de peste două secole.
De ce este important acest proiect?
În prezent, colecțiile muzeale din România includ relativ puține obiecte farmaceutice, iar accesul publicului la ele este limitat. În bazele de date online lipsesc aproape complet, iar în platforma Culturalia sunt înregistrate doar documente, nu și obiecte tridimensionale.
Digitizarea colecțiilor muzeale reprezintă o soluție pentru a salva de la uitare aceste mărturii fragile ale trecutului. În plus, în societatea contemporană, interesul pentru remedii alternative, suplimente și cosmetice este în continuă creștere, ceea ce face ca proiectul să aibă și o dimensiune educativă relevantă: invită la reflecție critică asupra istoriei consumului de produse medicale și cosmetice.
Cum se va desfășura proiectul?
Proiectul propus de Muzeul Municipiului București în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului are o structură complexă, care îmbină activități de cercetare, digitizare, educație și comunicare publică. Primul pas îl constituie digitizarea și catalogarea celor 300 de recipiente farmaceutice și cosmetice. Obiectele, realizate din sticlă, faianță și porțelan, vor fi documentate prin imagini de înaltă rezoluție, modele 3D și fișe descriptive detaliate.
Toate aceste resurse vor fi încărcate pe platforma online Arheologia Digitală, dezvoltată de Institutul Național al Patrimoniului în 2024 printr-un proiect finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Astfel, patrimoniul fragil descoperit în săpăturile arheologice din Capitală devine accesibil publicului larg și specialiștilor, într-un mediu interactiv.
Un alt element important al proiectului este componenta educațională. Muzeul va organiza un atelier dedicat studenților și tinerilor cercetători, în cadrul căruia participanții vor avea ocazia să descopere și să aplice tehnici moderne de digitizare 2D și 3D. Atelierul va oferi nu doar cunoștințe tehnice, ci și o perspectivă asupra metodologiei de conservare digitală, subliniind rolul pe care noile tehnologii îl joacă în protejarea și promovarea patrimoniului cultural.
Rezultatele cercetării și procesului de digitizare vor fi prezentate publicului în cadrul unei conferințe de popularizare, menită să evidențieze valoarea acestor artefacte și contribuția lor la reconstituirea unei pagini din istoria Bucureștiului. Evenimentul își propune să devină un spațiu de dialog interdisciplinar, dar și o punte de legătură între mediul academic și comunitatea locală.
În completarea acestor activități, muzeul va realiza și un catalog bilingv (română–engleză), ce va include cele mai reprezentative piese din colecție, însoțite de imagini de calitate și analize detaliate. Publicația va fi concepută atât ca instrument de lucru pentru specialiști, cât și ca material accesibil publicului larg, interesat de istoria farmaciilor și a vieții cotidiene din Bucureștiul secolului al XIX-lea.
Prin această combinație de cercetare, educație, comunicare științifică și diseminare culturală, proiectul nu se limitează la o simplă inventariere digitală, ci propune o redescoperire a patrimoniului farmaceutic bucureștean, aducându-l în atenția contemporanilor prin mijloace adaptate secolului XXI.
Conexiuni europene și deschidere publică
Obiecteledigitalizatevorfidisponibilenudoarpeplatformamuzeului,cișiînportalulEuropeana, principala bibliotecă digitală europeană. Astfel, patrimoniul farmaceutic bucureștean va intra într-un circuit internațional, contribuind la vizibilitatea culturală a României.
Standardele utilizate – modelul de date EDM și principiile FAIR – asigură interoperabilitatea și reutilizarea informațiilor, ceea ce înseamnă că datele vor putea fi integrate și valorificate în proiecte academice, educaționale sau chiar în industriile creative.
Licența Creative Commons BY-SA 4.0 va permite refolosirea imaginilor și a metadatelor cu condiția menționării autorului și redistribuirii sub aceeași licență, deschizând astfel calea pentru noi forme de creație și diseminare culturală.
Unul dintre punctele forte ale proiectului este deschiderea sa către un public foarte divers.
În primul rând, inițiativa se adresează specialiștilor în istoria Bucureștiului, arheologilor, istoricilor de artă și muzeografilor, pentru care colecția digitalizată devine o resursă documentară unică. Accesul la imagini de înaltă rezoluție, la modele 3D și la metadate analitice le va permite să aprofundeze cercetări deja începute sau să inițieze noi direcții de studiu privind viața cotidiană și istoria farmaceutică a Capitalei.
Un alt segment vizat îl reprezintă studenții și doctoranzii din domeniile științelor umaniste, care vor putea să experimenteze direct metode moderne de digitizare și conservare digitală în cadrul atelierelor dedicate. Pentru ei, proiectul devine nu doar un prilej de învățare teoretică, ci și o ocazie de formare practică, extrem de valoroasă pentru carierele lor viitoare.
Nu sunt uitați nici profesorii din mediul preuniversitar și universitar, care vor putea utiliza materialele rezultate în activitatea didactică. Obiectele digitalizate și informațiile asociate constituie resurse educaționale atractive și interdisciplinare, ce pot fi integrate cu ușurință în orele de istorie, arte vizuale, studii culturale sau chiar educație civică.
În egală măsură, proiectul se adresează publicului larg, mai ales celor pasionați de istoria orașului și de detaliile vieții cotidiene din Bucureștiul secolului al XIX-lea. Pentru vizitatorii muzeului sau utilizatorii platformelor online, accesul la o colecție inedită de recipiente farmaceutice și cosmetice reprezintă o invitație la descoperirea unui univers aproape uitat, dar cu ecouri surprinzătoare în prezent.
Impactul este așadar multiplu: cercetătorii beneficiază de acces la o colecție bogată și greu de consultat în mod obișnuit; studenții își dezvoltă competențe practice în domenii inovatoare; profesorii primesc resurse didactice adaptate timpurilor digitale; iar comunitatea bucureșteană redescoperă un patrimoniu local valoros, care contribuie la consolidarea identității culturale a orașului.
De la trecut la viitor
Proiectul continuă inițiativele Muzeului Municipiului București și ale Institutului Național al Patrimoniului dpedicate digitizării patrimoniului arheologic, după succesul de anul trecut când colecția de vase ceramice descoperite în București a fost transpusă în format digital.
Prin această nouă etapă, muzeul confirmă angajamentul său de a transforma patrimoniul cultural într-o resursă accesibilă, relevantă și atractivă pentru societatea contemporană.
Obiectele fragile de porțelan, faianță sau sticlă, care altădată se aflau pe rafturile drogheriilor bucureștene, devin acum ferestre către trecut și resurse pentru viitor.