AVANGARDĂ ↔ ARIERGARDĂ. DE LA PREMISELE AVANGARDISMULUI ROMÂNESC LA PUTEREA REALISMULUI SOCIALIST

Din 2 octombrie 2018

EXPOZIȚIE TEMATICĂ LA PALATUL SUȚU

AVANGARDĂ ↔ ARIERGARDĂ. DE LA PREMISELE AVANGARDISMULUI ROMÂNESC LA PUTEREA REALISMULUI SOCIALIST

Expoziția tematică „AVANGARDĂ ↔ ARIERGARDĂ. De la premisele avangardismului românesc la puterea realismului socialist” își așteaptă vizitatorii la Palatul Suțu (Bd I.C. Brătianu, nr. 2), începând de marți, 2 octombrie.

Muzeul Municipiului București a pregătit această nouă expunere în continuarea seriei expoziţiilor organizate de Pinacoteca Bucureşt. Secţia de Artă vă prezintă un compendiu patrimonial menit să ilustreze şi să clarifice conotaţiile conceptelor de avangardă şi ariergardă în arta românească. Ne propunem o călătorie aventuroasă în timp, un drum parcurs în dublu sens, spre a analiza complexitatea acestui fenomen artistic şi literar modernist care a marcat mentalitatea interbelică, şi anume avangardismul: atât premisele apariţiei lui în spaţiul românesc antebelic şi evoluţia acestuia în perioada interbelică, cât şi ecoul produs de avangardă în plastica perioadei următoare, guvernată ideologic de realism socialist, când asistăm între anii ’60-’70 la o “reîntoarcere” tematică şi formală spre principiile promovate de avangardismul istoric (interbelic) – ariergarda, aşadar o revenire la tradiţia esteticii avangardiste interbelice.

Prima traiectorie vizează identificarea celor dintâi manifestări artistice dizidente româneşti din istorie, de revoltă la adresa structurilor oficiale, care au stabilit premisele şi au pregătit terenul împământenirii artei noi, în scopul de a sincroniza principiile plasticii româneşti, artă tânără de altfel, cu cele occidentale. Vom descoperi manifestări ale simbolismului munchenez, asociate independenţilor de la Ileana (începând din anul 1896), iar în preajma Primului Război Mondial ecouri ale expresionismului german, o manifestare modernistă consacrată exprimării în materie a tragicului şi a crizei spirituale produse din raţiuni politice şi economice. Un rol important în sedimentarea bazelor mişcării avangardiste româneşti l-a avut publicarea manifestului futurist al lui Filippo Tommaso Marinetti, pe 20 februarie 1909 şi în limba română, în „Democraţia”, primit cu mult entuziasm de tinerii artişti români.

Avangarda românească, în sincronism cu cea internaţională, a fost privită în cercurile tradiţionaliste cu ostilitate atât în perioada interbelică, cât şi în cea postbelică. Dezlănţuirea politicii antisemite i-a forţat pe mulți dintre avangardişti, evrei, să se expatrieze: Marcel Iancu, Victor Brauner sau Jules (S.) Perahim. Deşi iniţial avangarda a fost privită cu simpatie de adepţii politicii de stânga datorită idealurilor sociale comune (arta trebuia să răspundă nevoilor proletariatului), unii dintre avangardişti fiind membri ai partidului comunist, după cel de-al Doilea Război Mondial avangarda se va dizolva odată cu implementarea ideologiei comuniste, fiind considerată o artă decadentă, burgheză şi ostilă intereselor claselor muncitoare.

Cea de-a doua traiectorie urmăreşte parcursul stilistic al creaţiei artiştilor avangardişti interbelici în timpul perioadei comuniste, un studiu de caz fiindu-i dedicat lui Max Herman Maxy, un exemplu de artist versatil, care a reuşit să se adapteze realităţilor politice ale timpului său: va trece de la constructivism la realismul socialist impus de regim, revenind din anii ’60 la (neo)constructivism. Un alt studiu va analiza raportul ideatic dintre maestru, în cazul de faţă Nicolae Tonitza, şi ucenic, Corneliu Baba, explicitat prin comparaţia a două lucrări ce tratează un subiect şi o manieră de execuţie similare – Arlechinul, din perioade diferite: arta perioadei interbelice, cu influenţe expresioniste, şi ecoul produs de aceasta în perioada socialistă.

Expoziţia ilustrează, printr-o amplă selecţie a operelor de pictură şi grafică din bogata colecţie a Pinacotecii Bucureşti, o perpetuă Lume ca spectacol, un manifest dedicat ilustrării evoluţiei stilistice a avangardismului plastic românesc.

Mulțumim Academiei Române pentru acordarea dreptului de a reproduce coperta revistei Pagini literare – Gruparea intelectualilor, autor Nicolae Petrescu Găină, aflată în patrimoniul acestei instituții. Mulțumim, de asemenea, Federației Comunitățiilor Evreiești din România pentru acordul de împrumut al unei importante lucrări realizate de Victor Brauner, precum și Muzeului Național al Literaturii Române pentru acordarea dreptului de a utiliza imagini din revistele de avangardă aflate în patrimoniul acestei instituții.

Proiect realizat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Municipiului București. Expoziția poate fi vizitată până pe data de 22 septembrie 2019.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *