- Interviu cu dna conf. univ. dr. Carmen Croitoru – director general al Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC)
– Ați lansat către sfârșitul toamnei trecute cel mai amplu studiu la nivel național care măsoară practicile consumatorilor de cultură, care a ajuns la ediția cu numărul 18. Cum a fost structurată actuala ediție? Care este concluzia Barometrului de Consum Cultural 2022 care v-a surprins și de ce?
Carmen Croitoru: Cea mai recentă ediție a Barometrului subliniază relația dintre valorile culturale, calitatea educației și principiile democratice, de la nivelul societății. Ca structură de bază, am păstrat departajarea consumului cultural din spațiul public de cel din spațiul non-public (privat), pentru a surprinde cât mai în detaliu această dinamică de consum. Rezultatele au confirmat tendințele identificate în perioada pandemiei: orientarea preponderentă a consumului cultural spre mediul online și în spațiul non-public. De asemenea, s-au menținut decalajele de consum dintre diferitele categorii sociale și demografice, cu o tendință de participare mai redusă a femeilor, a vârstnicilor, a persoanelor din mediul rural și a celor cu nivel redus de educație și de venit (sub media națională).
Concluziile cercetărilor nu ne-au surprins prea tare, efectele pandemiei se resimt considerabil și se manifestă, pe de o parte, printr-o diminuare generalizată a activităților culturale desfășurate în spațiul public, în raport cu anul 2019, iar, pe de altă parte, se reflectă în orientarea oamenilor spre variantele comode de consum, din spațiul privat. În acest sens, Barometrul evidențiază (pe lângă creșterea consumului de muzică și de programe TV), o creștere semnificativă (dar deloc surprinzătoare) a utilizării internetului (85% în 2022, față de 70% în 2019).
– Care sunt barierele identificate ca fiind în creștere în ultimii ani și accentuate după perioada pandemiei și cum credeți că pot fi ele depășite?
C.C.: Dincolo de contextul pandemic, care a influențat scăderi la nivelul consumului cultural în spațiul public, Barometrul ne semnalează bariere care țin de receptarea propriu zisă a actelor de cultură – de capacitatea indivizilor de a decodifica mesajele asociate unui act cultural. Soluții există, însă este necesar ca ele să fie gândite și aplicate pe termen lung: educarea susținută a copiilor și tinerilor, dar și a adulților, în sensul stimulării constante a interesului pentru cultură, a exersării spiritului critic și a capacității de înțelegere a produselor culturale și creațiilor artistice. Pe lângă barierele care țin de legătura indisolubilă dintre participarea culturală și nivelul de educație se adaugă obstacolele de consum legate de spațiul geografic (lipsa ofertei culturale în proximitate) și de nivelul precar al infrastructurii necesare desfășurării manifestărilor cultural-artistice.
– Ca o premieră în realizarea Barometrelor Culturale, studiul lansat anul acesta analizează în capitole ample și activitățile culturale din spațiul non-public, activitățile practicate pe internet, precum și legătura dintre practicile de consum cultural și participarea democratică. Ce ați descoperit analizând aceste date și în ce cheie ar trebui ele înțelese?
C.C.: Am acordat o atenție specială activităților culturale din spațiul non-public, având în vedere și datele rezultate din studiile de măsurare a tendințelor de participare culturală din timpul pandemiei (care au suplinit Barometrul de Consum Cultural). Ne-a preocupat, în mod particular, să înțelegem cum anume se concretizează utilizarea internetului în sfera consumului cultural non-public, iar concluziile sunt oarecum încurajatoare: internetul este un facilitator al consumului cultural – ceea ce se concretizează într-o creștere a procentelor în ceea ce privește achiziția de cărți, CD-uri, bilete la spectacole de teatru sau la evenimente culturale, dar și în creșterea interesului pentru accesarea website-urilor muzeelor, bibliotecilor, festivalurilor, teatrelor, paginilor cu evenimente culturale, care a crescut la 40% în 2022, de la 12% în 2019.
Poate că cea mai interesantă concluzie care se desprinde din recenta ediție a Barometrului este cea rezultată din ipoteza pe care am cercetat-o, în premieră – legătura dintre consumul cultural și participarea democratică. Datele ne arată că activitățile culturale influențează pozitiv participarea democratică și dimensiunile sociale asociate acesteia. Rezultatele analizelor au evidențiat o relație de cauzalitate directă: cu cât valorile consumului cultural sunt mai mari, cu atât principiile democratice, la nivelul societății, sunt mai puternic consolidate.
– În luna decembrie ați organizat cea de-a zecea Conferință Națională a Managerilor Culturali. Care este tema și care sunt obiectivele acestei ediții?
C.C.: Pe 7-8 decembrie a avut loc, la Sala Media a Teatrului Național „I. L. Caragiale”, ediția aniversară a Conferinței Naționale a Managerilor Culturali care, de 10 ani, reprezintă cea mai importantă platformă națională de consultare, dialog și schimburi de bune practici pentru manageri din instituțiile publice de cultură, specialiști în management și antreprenoriat cultural, reprezentanți ai mediului academic și ai autorităților centrale și locale. Tema acestei ediții a fost „Comunicarea și imaginea culturii în spațiul public”, o temă prin care urmărim să dezambiguizăm imaginea publică a culturii, prin comunicare, și să identificăm care sunt partenerii pe termen lung ai domeniului cultural, astfel încât să putem înțelege ce anume și cum anume putem media mai bine relația cu beneficiarii.
– Cum a decurs, după părerea dumneavoastră, colaborarea cu MMB, care credeți că ar putea fi noi direcții de dezvoltare a acestui parteneriat, deja tradițional?
C.C.: Ne-am bucurat nespus că am fost alături și anul trecut de Muzeul Municipiului București pentru organizarea Conferinței de Marketing Cultural – eveniment care a ajuns anul acesta, la fel ca și Conferința Națională a Managerilor Culturali, la cea de-a X-a ediție. Ne bucurăm de parteneriatul nostru durabil, de acest „tandem” de evenimente care se completează, cumva, prin tematicile propuse, conferind și mai mult sens demersurilor pe care cele două instituții le derulează.
– Care realizare din anul 2023 vă face să fiți cea mai mândră?
C.C.: Sunt multe realizări de care sunt mândră – tot ceea ce facem sub semnul Culturadata îmi aduce o enormă bucurie. Aș pune, însă, un accent special pe acele contexte de întâlnire care țin de poziționarea Institutului în context internațional. Am participat, recent, la cea de-a 12-a sesiune plenară a Comitetului Director pentru Cultură, Patrimoniu și Peisaj (CDCPP), din cadrul Consiliului Europei, la Strasbourg, unde am avut privilegiul de a fi realeasă în funcția de Vicepreședinte pentru Biroul acestui Comitet. În cadrul evenimentului, am moderat sesiunea tematică dedicată Educației Culturale și a rolului culturii în însușirea valorilor democratice de către tinerele generații. A fost un context oportun de a accentua preocuparea sistematică pentru o definire mai clară a unui cadru pentru educația culturală, ca parte integrantă a politicilor culturale la nivel european.
Interviu realizat de Simona Popescu
Ce spune Barometrul de Consum Cultural 2022
Muzeele revin în atenția publicului, crește interesul față de monumentele istorice
„Barometrul de Consum Cultural 2022. Participare culturală și perspective democratice” evaluează schimbările înregistrate privind practicile de consum cultural, cu accent pe particularitățile acestuia în rândul tinerilor, și analizează, pentru prima dată în România, relația dintre cultură și democrație.
Datele furnizate confirmă tendințele identificate în perioada pandemiei, respectiv orientarea preponderentă a consumului cultural spre mediul online și în spațiul non-public.
La nivelul consumului cultural în spațiul public, efectele pandemiei se resimt considerabil, singura creștere înregistrată fiind de 14 puncte procentuale pentru vizitarea monumentelor istorice sau a siturilor arheologice, cel puțin o dată pe an (59% dintre respondenți în 2022, față de 45% în 2019). Scăderile semnalate în consumul cultural public sunt: participarea la spectacole de teatru de la 29% în 2019, la 20% în 2022, vizionarea de filme la cinematograf de la 35% în 2019, la 26% în 2022, mersul la bibliotecă pentru a citi / împrumuta cărți de la 28% în 2019, la 17% în 2022, vizitarea muzeelor, expozițiilor sau galeriilor de artă de la 38% în anul 2019, la 30% în anul 2022.
Dincolo de contextul pandemic, scăderile înregistrate se explică și prin accentuarea barierelor de consum cultural, care se manifestă pentru toate categoriile de consumatori, fapt asupra căruia au atras atenția realizatorii studiului.
Barierele identificate ca fiind în creștere în ultimii ani și accentuate după perioada pandemiei sunt barierele de receptare a culturii, iar soluțiile de înlăturare a acestora includ creșterea interesului pentru cultură și a înțelegerii produselor culturale și a creațiilor artistice, printr-o educare susținută a copiilor și tinerilor, dar și a adulților.
Studiul analizează în capitole ample și activitățile culturale din spațiul non-public, activitățile practicate pe internet, precum și legătura dintre practicile de consum cultural și participarea democratică.
După evenimentul de lansare, Barometrul de Consum Cultural 2022 este disponibil în format digital pe site-ul www.culturadata.ro și vă invităm să-l citiți, este extrem de interesant și vă permite concluzii extrem de interesante.
Ceea ce ne bucură sunt concluziile care confirmă creșterea interesului manifestat de public față de muzee, remarcându-se tendința de revenire față de anul scăderii – 2021, precum și o creștere accentuată a interesului față de monumentele istorice (vezi grafic).
Studiul Barometrul de Consum Cultural 2022 se bazează pe un sondaj de opinie realizat de operatorul Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), în perioada septembrie – octombrie 2022, pe un eșantion reprezentativ național pentru populația de 18 ani și peste. Volumul aproximativ al eșantionului este de 1035 de persoane, cu o eroare maximă de +/-3,1%, la un nivel de încredere de 95%. Aplicarea chestionarelor s-a realizat prin metoda CATI, pe un eșantion simplu, aleatoriu, prin generarea de numere de telefon cu format valid pe teritoriul României, prin metoda RDD (Random Digit Dialing).
Evenimentul de lansare, la care a participat și Muzeul Municipiului București, s-a petrecut sub egida Ministerul Culturii, în cadrul Festivalul Național de Teatru, în parteneriat cu UNITER.
