Expoziția tematică „De la uliţa Filaret la strada 11 Iunie”, la Colecția de Artă Ligia și Pompiliu Macovei

Prin acest proiect expoziţional ne propunem evidențierea unei artere bucureștene aflate în periferia orașului în epoca medievală, dar care de-a lungul vremurilor se transformă într-o stradă importantă. Ulița Filaret, devenită după 1877 strada 11 Iunie, se găsește într-un areal care capătă importanță istorică în vremea revoluției pașoptiste, pentru ca ulterior să devină parte a desfășurării unor evenimente omagiale, precum Expoziția Generală din 1906 sau Luna Bucureștilor din 1935, organizate în parcul de la capătul străzii. Aceste evenimente care punctează anii 1848, 1906, 1935, marchează în același timp și perioada de glorie a zonei. Regimul antonescian dorea construirea aici a unui memorial al eroilor neamului. Totuși, schimbarea de regim intervenită după cel de-al Doilea Război Mondial nu a lăsat în umbră parcul, ci l-a tranformat într-unul dintre punctele de mare importanță propagandistică a regimului prin construirea aici a mausoleului dedicat liderilor comuniști. Astfel, regăsim la capătul străzii 11 Iunie un spațiu cu istorii suprapuse, cu semnificații specifice fiecărui regim aflat la putere în ultimul veac și jumătate, culminând cu intenția de a ridica aici Catedrala Mântuirii Neamului.

Vedem pe strada 11 Iunie evoluția locuirii, pornind din veacul al XIX-lea, până la finele interbelicului, făcând o trecere prin stilurile arhitecturale, regăsind aici, ca în întreaga Capitală, aspecte ale unui mod de trai specific Bucureștilor, o mărturie a ceea a însemnat viața comunităților care îl alcătuiau.

Expoziția aduce în fața publicului vizitator obiecte arheologice găsite în Bucureștii veacurilor al XVIII-lea și al XIX-lea, care ne ajuta să ne imaginam viața mahalagiilor acelor vremuri. Hărțile sunt cele care ne permit să conturam arealul acesta prrin intermediul unor puncte-pivot, în jurul cărora descoperim o margine de oraș care se transformă continuu și lasă în urmă ocupațiile tradiționale pentru face loc noilor meserii ale modernității urbane. Prin intermediul artelor plastice, al gravurii în special, intrăm în atmosfera veacului al XIX-lea, în peisajul care domina aceasta zonă și anume Dealul Mitropoliei și Câmpul lui Filaret. Pictura și gravura ne prezintă chipurile personajelor care schimbă societatea românească și care aleg să facă din Câmpul lui Filaret Câmpia Libertății la 1848. Alături sunt documente tipărite care sprijină acțiunile pesonalitatilor prezentate. Fotografia vine ca un document recent, realizând o privire de ansamblu al cartierului din veacul al XX-lea.
Fântâna lui George Grigore Cantacuzino de pe locul celei ridicate de Filaret, cel de al cărui nume se leagă atât cuvântul scris cât și o onomastica de la care avem denumiri precum Gara Filaret, apoi Uzina de gaz sau biserica Nicolae Vlădica sunt repere în călătoria noastră prin strada 11 Iunie.

Încadrăm toate aceste aspecte legate de evoluția urbană din marginea orașului în spațiul intim al muzeului care găzduiește Colecția de Artă Ligia și Pompiliu Macovei în încercarea de a puncta momente ale mahalalei Vlădica din Prund din Sectorul de Albastru, care în trecut era o zonă unde se cultivau vița de vie și zarzavaturi și care a devenit un cartier liniștit, a cărui tihnă este străbătută de zgomotul tramvaiului în mersul său către marea gradină a Filaretului, Parcul Carol.

Expoziția este rodul colaborării între secțiile Muzeului Municipiului București, care au pus la dispoziție patrimoniul necesare realizării proiectului expozițional, precum Arheologie Sistematică și Istorie, Arheologie Preventivă, Artă, Patrimoniu și Evidență Centralizată, Numismatică și Documentare, Bibliotecă, Arhivă, Comunicare.

Expoziția este curatoriată de muzeografii Cezar Petre Buiumaci, Mirela Murariu și Florentina Limban.