Putere și statut. Portrete din Colecția de Sculptură a Muzeului Municipiului București

VA URMA DIN 14 IULIE 2021

Expoziție la Palatul Suțu

Putere și statut. Portrete din Colecția de Sculptură a Muzeului Municipiului București

Colecția de sculptură a Muzeului Municipiului București are o serie de portrete în metal, marmură și gips ale unor personalități românești, realizate cu precădere în intervalul cuprins între a doua jumătate a secolului XIX și prima jumătate a secolului XX. Dacă, în spațiul european, portretul era unul dintre cele mai populare forme artistice, cu funcții bine definite în raportul dintre societate și individ, în spațiul românesc acest gen este abordat mai greu. În pictură, cererea pentru portretul pe suport mobil se mărește după debutul secolului XIX, când apar artiști străini care executau astfel de lucrări. În sculptură, portretistica este abordată și mai greu și cunoaște o dezvoltare de abia după 1850 când încep să activeze artiști care se formează în școlile din străinătate. Prin urmare, colecția de sculptură a muzeului nostru păstrează câteva piese relevante în dezvoltarea acestui gen artistic în spațiul românesc.

Expoziția propusă, cu titlul Putere și statut. Portrete din colecția de sculptură a Muzeului Municipiului București, intenționează să aducă în fața publicului un număr 43 de sculpturi realizate din diverse materiale, care înfățișează busturile unor personalități istorice românești. Prin urmare, se propune expunerea a trei categorii de obiecte care se identifică cu trei linii generale ale dezvoltării portretisticii românești: portretele făcute după model, portretele mitizante (individul portretizat nu mai este în viață, iar figura lui este neclară în imaginarul comun) și portretele realiste (realizate după mulaje, fără intervenția estetică a artistului).

Prima categorie de portrete vizează personalitățile contemporane cu artiștii și sunt executate la cerere, după model, cu scopul imortalizării unei persoane cu un aport important în viața societății românești: primarii ai Bucureștiului, oameni politici ai vremii, oameni de știință. A doua categorie de portrete este generată de interesul pentru istoria spațiului românesc, fapt ce a condus la o producție, pe alocuri mitizantă, de portrete istorice ale figurilor de voievozi din țările române și ale unor personaje precum Horea, Cloșca și Crișan. A treia categorie, reprezentată într-un număr restrâns de piese în expunerea propusă, este cea a portretelor care înregistrează trăsăturile figurilor umane printr-un mulajul făcut direct pe fața personajului. Cea mai întâlnită formă a ei este masca mortuară, dar există și o variantă realizată după figurile oamenilor încă în viață. Pentru a sublinia diferențele între portretele estetice, în cazul nostru, busturile, și realismul măștilor, se propune expunerea în paralel a busturilor lui I.G. Duca și al lui Nicolae Titulescu cu măștile lor mortuare existente în colecția de sculptură. Pentru întregirea analogiei, se propune expunerea unei măști unice (până acum este singura identificată în sculptura românească de secolul XIX): masca realizată după chipul lui Mihail Kogălniceanu cu 10 ani înainte de moartea acestuia, piesă care a servit ca machetă pentru câteva sculpturi de for public ale omului politic.

Expoziția propune valorificarea patrimoniului din Colecția de sculptură a Muzeului Municipiului București urmărind câteva obiective specifice: aducerea în fața publicului a unor portrete mai puțin cunoscute (precum cele ale primarilor bucureșteni); recontextualizarea figurilor istorice și a normelor estetice de redare a unor personaje care au lipsit din vizualul colectiv românesc până în secolul XIX; recunoașterea identității portretistice românești și a formării unei etichete în acest domeniu începând cu a doua jumătate a secolului XIX.

Dr. Nicoleta Bădilă

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *