Proiectele Secției Artă a Muzeului Municipiului București readuc în prim-plan capodopere ale unor mari maeștri ai artei românești. Expozițiile au debutat în 2023 cu o un amplu proiect muzeal dedicat pictorului Ion Theodorescu-Sion la ediția 11, Art Safari, în parteneriat cu MMB și în colaborare cu alte 15 muzee. Casele memoriale ale MMB contribuie din plin la oferta de artă aducând în prim-plan Colecțiile Tattarescu, Ligia și Pompiliu Macovei, Theodor Aman, Frederic și Cecilia Cuțescu Storck. Către finalul anului, proiectul „Între România și Franța. Un parcurs plastic remarcabil”, care se va deschide în noiembrie, are o importanță aparte pentru că se va înscrie în contextul mai general de celebrare a 30 de ani de când România a devenit membru cu drepturi depline al Organizației Internaționale a Francofoniei.
Nu lipsește expunerea de lucrări din Donația Ioana și Alexandru Beldiman: Colecția Nicolae (Nicholaus) Mișu și Fondul familiei Beldiman.
Ion Theodorescu-Sion (1882-1939). O viață de poveste
Dr. Elena Olariu
La ediția 11, Art Safari, în parteneriat cu Muzeul Municipiului București și în colaborare cu alte 15 muzee, a organizat o amplă expoziție dedicată lui Ion Theodorescu-Sion, o personalitate marcantă a artei românești. Pictorul a creat opere de referință cu motive și teme românești, influențat și de arta bizantină. Ca și în edițiile precedente, spectacolele expoziționale organizate de Art Safari reunesc într-un tot unitar, pentru prima oară după cel de-al Doilea Război Mondial, capodoperele deținute în proprietatea statului, dar și pe cele aflate în importante colecții particulare.
Chiar dacă a trăit doar 57 de ani, ne aflăm în fața unui pictor de mare succes, un artist care a deschis 14 expoziții personale, care a participat la aproape toate saloanele oficiale din București și a expus la „Tinerimea artistică”.
Theodorescu-Sion s-a născut în comuna Ianca, în județul Brăila, pe data de 2 ianuarie 1882. Părinții săi proveneau din Ardeal, din satul Pianu de Jos, județul Alba. A urmat primele școli în Brăila apoi a venit la București unde s-a înscris la Școala de Belle-Arte, studiind cu pictorii George Demetrescu Mirea, Ipolit Strâmbulescu și sculptorul Ion Georgescu.
În anul 1904, Ion Theodorescu-Sion a plecat în capitala Franței pentru continuarea pregătirii artistice, cu o bursă acordată de Ministerul de Război. Până în anul 1907, studiază la Paris, cu Luc-Olivier Merson și Jean-Paul Laurens. Spirit aventurier și vulcanic, Theodorescu-Sion a întreprins numeroase călătorii, la fel ca și alți artiști ai generației sale, în Franța, Italia, Belgia, Olanda, Anglia și a ajuns chiar și în Algeria, unde a intenționat să se înroleze în Legiunea Străină. A fost un admirator al lumii balcanice, în numeroasele sale călătorii ajungând și la Constantinopol.
În timpul Primului Război Mondial se înrolează și, după retragerea trupelor române din anul 1917, pictorul ajunge la Hlincea unde rămâne până în luna iunie, când Marele Cartier General mobilizează artiștii. Aceștia sunt solicitați să realizeze opere cu subiecte de război, în scopul înființării unui Muzeu Național. Artistul a susținut ideea înființării muzeului, fiind și membru fondator al Societății „Arta Română” din Iași, alături de Camil Ressu, Nicolae Dărăscu, Nicolae Tonitza, Ștefan Dimitrescu, Francisc Șirato, Theodor Pallady, Iosif Iser, Cornel Medrea sau Oscar Han. Pentru eroismul său din timpul Primului Război Mondial, în anul 1923 este decorat cu „Coroana României” în grad de ofițer, iar în luna aprilie primește medalia „Bene Merenti”, clasa I.
În perioada 1929-1939, cariera lui Ion Theodorescu-Sion atinge apogeul. Pe lângă numeroasele participări la expozițiile de grup din România și continuarea organizării expozițiilor personale, artistul este prezent la toate evenimentele din străinătate. Este vorba de prezența sa la Barcelona (1929), Haga și Amsterdam (1930), Bruxelles (1935), Paris (1937), dar și la expoziția internațională de la New-York (1939). La Bienala de la Veneția participă, în anul 1938, cu 14 lucrări.
Ion Theodorescu-Sion se stinge din viață în anul 1939, în urma unei embolii, la câteva zile după ce fusese ales ca președinte al Sindicatului artiștilor. Artiștii din Sindicat îi vor organiza o expoziție în care este prezentat și bustul executat de către prietenul său, Cornel Medrea. La patru ani după moartea sa, în anul 1943, artistului i se expun câteva lucrări la Berna și la Stockholm, în cadrul unor expoziții dedicate artei românești.
Ligia Macovei în colecții private
Dr. Elena Olariu
Expoziția continuă un program mai complex, care are în vedere cercetarea lucrărilor Ligiei Macovei aflate în colecții private, un demers necesar pentru a completa investigația mai amplă, dedicată vieții și creației artistei. Programul de cercetare a cuprins, în anul 2022, două evenimente speciale care au avut loc la Galeria Rotenberg-Uzunov. Primul a fost expoziția care a cuprins lucrări realizate de Ligia Macovei pentru a ilustra creația argheziană, dar și picturile aflate în colecția Uzunov. Al doilea eveniment a fost prezentarea unui album de artă, complet inedit, realizat de galerie în parteneriat cu Muzeul Municipiului București și publicat la editura Monitorului Oficial.
Pentru anul 2023, proiectăm realizarea unei expoziții care urmează să cuprindă lucrări din Galeria Rotenberg-Uzunov, urmând ca acestea să fie integrate chiar în atelierul și casa artistei, la Colecția de Artă Ligia și Pompiliu Macovei, parte a Muzeului Municipiului București.
Ligia Macovei (1916-1998) a expus la numeroase saloane naţionale, dar şi la Bienala de la Veneţia din anul 1956, de exemplu. A deschis, de-a lungul carierei sale, expoziții personale la Roma, la Galleria Penelope (1962), la Viena, la Künstlerhaus (1965) și în Tunis, la Galeria I Information (1975). A participat, de asemenea, la numeroase expoziţii de grup organizate în țară și în străinătate.
Aman în vizită la Aman. Picturi din colecția Pinacotecii București revin temporar în atelierul artistului
Greta Șuteu
Muzeul Theodor Aman pregătește, pentru luna iunie 2023, expoziția „Aman în vizită la Aman. Picturi din colecția Pinacotecii București revin temporar în atelierul artistului”, care va aduce în atenția publicului opt lucrări în ulei ale lui Theodor Aman din patrimoniul Pinacotecii București. Acestea au fost recent restaurate și nu au mai fost expuse de multă vreme. Putem considera un eveniment notabil întoarcerea acestor lucrări, chiar dacă temporar, în locul creației lor, atelierul maestrului Aman, loc în care și-au început existența și pe care l-au părăsit, intrând în diverse colecții și ajungând în cele din urmă la Pinacoteca București.
Printre lucrările din colecția Pinacotecii București care vor fi expuse în atelierul artistului se numără: Odalisca, Boieroaica, Portret în roz, Omorârea lui Ghica, Natură statică cu mere, Iarna. Expoziția va fi organizată în colaborare cu Secția Restaurare a MMB.
Artiștii din colecția soților Macovei
Cristina Ioniță
„Artiștii din colecția soților Macovei” este o premieră expozițională programată pentru luna iulie 2023 la Colecția de artă Ligia și Pompiliu Macovei prin care aducem în atenția publicului lucrări care nu au mai făcut parte din selecția temporară sau permanentă de pe simezele casei donatorilor. Atelierul artistei din reședința pe care a ocupat-o începând cu anul 1953 era deseori folosit drept salon în care își invita oaspeții, ținea serate, concentrând o viață culturală bogată și interesantă, precum și conturând relații solide cu personalități și artiști ai vremii. Acest fapt a condus la alcătuirea unei colecții impresionante de artă care a rămas mărturie în timp.
Lucrările pregătite pentru expunere sunt semnate de nume precum: Micaela Eleutheriade, Ileana Cojan, Aurel Cojan, Constantin Piliuță, Alexandru Ciucurencu, H.H. Catargi, Ion Musceleanu, Brăduț Covaliu, R. Schweitzer Cumpăna, Lucian Grigorescu, Ștefan Constantinescu, Decico Uzunov, Mihai Oloș, Ion Gheorghiu, Dumitru Ghiață, Max W. Arnold. Selecția cuprinde peisaje citadine, dar și naturi statice, portrete sau scene care înfățișează diferite personaje și locuri schițate în călătorii, redate în tehnici variate.
Istoria comerțului românesc – pictura murală din aula Academiei de înalte studii comerciale a Ceciliei Cuțescu Storck: etape din creație și de restaurare
Irina Cîrstea
Monumentalitatea a fost o mare pasiune a Ceciliei Cuțescu Storck, care și-a impus depășirea limitărilor picturii de șevalet și a creat impresionante picturi murale. Artista a lucrat aproape doi ani la execuția picturii Istoria comerțului românesc, realizând studii, desene pregătitoare, o replică în gips de doi metri înălțime. Pictarea în ulei pe zidul concav a fost finalizată în 15 noiembrie 1933, la 20 de ani de existență a Academiei. În cartea „Fresca unei vieți”, artista mărturisește etapele creării acestei picturi monumentale, eforturile și emoțiile sale și inserează citate din presa vremii care exprimă cât de bine a fost receptată lucrarea finală.
Desfășurată pe registre, pictura murală încununează etape semnificative din parcursul comerțului pe teritorii diferite, nelipsind comerțul maritim, negustorii „în costume străine italienești și orientale” și ajungând la industria anilor ’30 ai secolului XX. Denumită și Istoria negoțului românesc, pictura se află în Aula Magna a Academiei de Studii Economice din București. Suferind în urma cutremurelor, intervenții de restaurare au mai avut loc în anul 1968, sub coordonarea Ceciliei Cuțescu‐Storck, dar și în 1979, după seismul din 1977. Restaurarea recentă a contribuit, prin operațiunile de curățare, consolidare a stratului pictural, reintegrare cromatică, la aducerea la lumină a armoniei și a calității materiei picturale originare. În expoziție vor fi prezentate studii pentru pictura murală, alături de fotografii ilustrative pentru procesul de restaurare.
Donația Ioana și Alexandru Beldiman: Colecția Nicolae (Nicholaus) Mișu și Fondul familiei Beldiman
Angelica Iacob
Palatul Suțu va găzdui, începând din luna septembrie 2023, expoziția dedicată Colecției Nicolae (Nicholaus) Mișu și Fondului familiei Beldiman. Ioana și Alexandru Beldiman au oferit Muzeului Municipiului București o colecție generoasă ce îmbogățește Pinacoteca București și Secția Istorie. Fondul Hortensia Masichievici Mișu, artist plastic (1916-2011) și Nicolae Masichievici Mișu (1925-2004, inginer) constă, pe de o parte, din lucrări valoroase provenind din Colecția lui Nicolae (Nicholaus) Mișu (1893-1973), diplomat român interbelic, sportiv de notorietate. Se adaugă lucrările realizate chiar de către Hortensia Masichievici Mișu, precum și cele colecționate de către cei doi soți.
Din Colecția Nicolae (Nicholaus) Mișu au fost oferite muzeului piese din marmură și bronz, fragmente antice de sculptură greacă și romană, precum și o icoană medievală (predelă), atelier din Europa Centrală, secolele XV-XVI. Din această colecție se remarcă obiecte cum ar fi: Amforă panatenaică și cu capac, Epoca greacă, secol VI a. Chr., Cap masculin din plumb, Epoca romană, secol II.
Potrivit genealogiei alcătuite de urmași în perioada recentă, Beldimanii s-au făcut cunoscuți încă din secolul al XVI-lea. În Fondul familiei Beldiman sunt incluse mai multe portrete care documentează istoricul acestei familii de boieri moldoveni. Printre acestea se numără dublul portret în ulei reprezentându-i pe Frații Alexandru și Edmond-Vasile Beldiman la Dresda (1865). La realizarea expoziției vor contribui reprezentanți ai Secției Artă, Secției Istorie, dar și donatorii – în calitatea lor de istoric de artă (Ioana Beldiman) și, respectiv, arhitect (Alexandru Beldiman).
„Privirea din ramă: portrete și autoportrete ale familiei Storck”
Ana Arsinca
Expoziția care urmează să se deschidă în luna octombrie 2023 la Muzeul Storck prezintă o aducere în prim-plan a artiștilor familiei Storck. Prin reunirea unor portrete și autoportrete ale acestora, de la Karl Storck, până la Alexandru Satmary, expoziția propune atât punerea în lumină a fiecăruia dintre ei, cât și evocarea unei dinastii artistice.
Situată între înfăptuire proprie și utilitate publică, activitatea familiei Storck ocupă un capitol însemnat în arta românească a secolelor XIX și XX: profesor de sculptură și perspectivă la Școala de Belle-Arte din București, Karl Storck a pus bazele școlii românești de sculptură; Carol Storck a fondat Cercul artistic-literar Intim Club; Frederic Storck s-a aflat printre fondatorii „Tinerimii Artistice”, iar Cecilia Cuțescu Storck, primind Catedra de arte decorative de la Școala Națională de Arte Frumoase din București în 1916, a devenit prima femeie-profesor la o instituție superioară de arte din Europa și, împreună cu Olga Greceanu și Nina Arbore, fondatoarea Asociației Femeilor Pictore și Sculptore din România. Această galerie de personaje este întregită de portretele fiicelor lui Frederic Storck și ale Ceciliei Cuțescu Storck (Gabriela Storck, arhitectă, și Cecilia Frederica Storck, ceramistă), precum și de două autoportrete inedite ale pictorului Alexandru Satmary, căsătorit cu Ortansa Satmary, sora Ceciliei Cuțescu Storck.
Între România și Franța. Un parcurs plastic remarcabil
Dr. Elena Olariu
Expoziția anuală a Pinacotecii București, care se va deschide în noiembrie 2023, are o importanță aparte pentru că se va înscrie în contextul mai general de celebrare a 30 de ani de când România a devenit membru cu drepturi depline al Organizației Internaționale a Francofoniei.
Mijlocul secolului al XIX-lea marchează momentul în care din ce în ce mai mulți pictori români vor pleca să studieze arta în străinătate. La École des Beaux-Arts de la Paris, dar și în cadrul „școlii” neoficiale de la Barbizon se vor forma primii pictori importanți pentru istoria artei naționale: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ștefan Luchian și aproape toți pictorii afirmați în perioada interbelică. Parisul, sudul Franței sau Bretania, peisajele urbane sau rurale din aceste zone au fascinat generații întregi de artiști români. Nicolae Grigorescu va fi urmat, în călătoriile sale inițiatice, de: Nicolae Grant, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Max W. Arnold, Eustațiu Stoenescu, Ștefan Popescu, Elena Popea, Iosif Iser sau Jean Alexandru Steriadi.
În perioada interbelică, foarte mulți artiști își desăvârșesc studiile la Paris, cu profesori și artiști celebri în epocă, precum Lucien Simon, Jean-Paul Laurens, Henri Matisse. Ultimul dintre aceștia a fost coleg și prieten cu Theodor Pallady. Sculptorii sau femeile-sculptor au studiat în atelierele lui Rodin, Bourdelle sau în atelierul lui Constantin Brâncuși de la Paris. Antoine Bourdelle, pe de altă parte, a întreținut o relație specială cu Anastase și Elena Simu. Cei doi colecționari nu numai că au achiziționat lucrări din atelierul acestui sculptor renumit, dar au fost și portretizați de către artist. Anastase Simu a fost întemeietorul celui mai valoros muzeu privat de artă din România, care a reprezentat o conexiune a mediului artistic cu lumea occidentală.